Retrospectiva săptămânii 15.09-21.09.2024
Sumar: Ajutoare pentru sinistrați/ Sedință CSAT la București/ Reuniune B9 la București/ Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene/ Plan național pentru marea industrie/ Parteneriat pentru prevenirea traficului de copii
Daniela Budu, 21.09.2024, 11:00
Ajutoare pentru sinistrați
Asemenea autorităților din mai multe state europene, și autoritățile române au fost în alertă în această săptămână, după inundațiile severe care au lovit estul României. Au fost înfiinţate tabere de refugiaţi și lansate operaţiuni de salvare în urma inundaţiilor care au ucis șapte persoane şi au distrus mii de case. O celulă de criză a fost organizată la Ministerul Sănătăţii pentru asigurarea asistenţei medicale locuitorilor din judeţele Galaţi şi Vaslui, cele mai afectate de inundaţii. Ministerul de Interne şi ministerul Apărării au mobilizat sute de pompieri, jandarmi, militari, dar şi echipamente pentru a ajuta la evacuarea sinistraţilor şi a interveni la refacerea infrastructurilor distruse de ape.
S-au amenajat tabere cu capacități de sute de locuri în localităţile cele mai afectate. Iar Crucea Roşie Română a lansat o campanie de ajutorare și a trimis în zonă camioane cu apă şi alimente. Și Guvernul de la București a alocat alimente şi apă și a aprobat scoaterea de la rezervele de stat a unor clădiri modulare în care copiii să poată învăța. A aprobat, de asemenea, în ședința specială de luni, ajutoare de urgenţă pentru familiile afectate. Autoritățile române promit în continuare sprijin pentru populația sinistrată. Iar preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat un ajutor de 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune al UE pentru ţările din Europa Centrală și de Est, între care și România, afectate de inundaţii.
Sedință CSAT la București
La București a avut loc, joi, o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Războiul din Ucraina vecină, înzestrarea Armatei în următorii zece ani, precum și consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova au fost printre subiectele principale de discuție. Membrii CSAT au precizat că România este direct interesată ca pe teritoriul său să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace, cât şi dezvoltarea de noi echipamente pentru multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.
Ținând cont de evoluţiile recente din ţara vecină, membrii CSAT au discutat măsuri suplimentare de descurajare şi combatere a ameninţărilor de securitate, care să fie implementate la nivel naţional, precum şi cu sprijinul aliaţilor în cadrul NATO. Pe de altă parte, România și-a reafirmat susţinerea pentru parcursul european al Chişinăului prin sprijinirea implementării reformelor şi a politicilor publice necesare.
Reuniune B9 la București
NATO trebuie să reacţioneze la incursiunile Rusiei în spaţiul aerian al ţărilor membre, în contextul războiului din Ucraina, a transmis ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. La reuniunea B9 de la Bucureşti a miniştrilor apărării din statele aliate de pe flancul estic al NATO, oficialul român a spus că situaţia de securitate din regiunea Mării Negre rămâne îngrijorătoare din cauza ameninţărilor generate de acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse, inclusiv prin dezinformare şi atacuri cibernetice.
Angel Tîlvăr: “Statele B9 sunt profund îngrijorate cu privire la incursiunile repetate ale dronelor şi rachetelor Federaţiei Ruse în spaţiul aerian al NATO în Polonia, România, Letonia, cât şi la escaladarea tensiunilor de-a lungul frontierelor NATO. De aceea este necesar un răspuns robust şi coordonat la nivel aliat, precum şi punerea în aplicare cât mai repede a modelului rotaţional al apărării aeriene şi antirachetă integrată a NATO”.
Tot miercuri, la Bucureşti, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha a cerut României să analizeze posibilitatea de a doborî dronele şi rachetele ruseşti din apropierea spaţiului aerian românesc. În cadrul întâlnirii cu omologul Luminiţa Odobescu, acesta a apreciat sprijinul pentru apărarea independenţei Ucrainei prin decizia României de a-i dona un sistem Patriot. Șefa diplomației române a reafirmat sprijinul total al României pentru apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene
României i-a revenit, în premieră, o funcţie de vicepreşedinte al Comisiei Europene, pe care o va ocupa eurodeputata social-democrată Roxana Mînzatu, fost ministru al investiţiilor şi proiectelor europene la București. Anunțul a fost făcut de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a prezentat, marţi, componenţa noului Executiv comunitar. Roxana Mînzatu va fi la Bruxelles și comisar pentru Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă, Drepturi sociale şi Demografie. Ea a declarat că domeniul primit de România, în speţă piaţa muncii, este esenţial pentru competitivitatea Uniunii. După nominalizare, premierul Marcel Ciolacu, a apreciat că, astfel, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană.
Plan național pentru marea industrie
Coaliţia de guvernare de la București a decis marţi să finalizeze cât mai rapid schema de sprijin pentru marile investiţii strategice din industria prelucrătoare şi din metalurgie, siderurgie şi industria chimică. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, planul are trei componente principale. Este vorba despre un ajutor de stat de 500 de milioane de euro şi facilităţi fiscale pentru investiţii de peste 150 de milioane de euro, un alt ajutor de stat de un miliard de euro pe şase ani pentru decarbonizarea proceselor de producţie şi eficienţă energetică şi un al treilea ajutor de 1,25 miliarde de lei (circa 250 milioane de euro) pentru 15 companii care implementează investiţii în producţia de materii prime industriale.
Parteneriat pentru prevenirea traficului de copii
Guvernul român şi cel american au semnat un parteneriat-cadru în domeniul protecţiei copilului, prevăzut să se desfăşoare pe o perioadă de cinci ani. Ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, a dat asigurări că Statele Unite vor sprijini România în eforturile sale de a-şi dezvolta o strategie de prevenire centrată pe victimă, de a creşte protecţia pentru victimele copii ale traficului şi de a-și îmbunătăţi investigaţiile.
La rândul său, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a apreciat că semnarea parteneriatului este o continuare a altor colaborări şi arată determinarea autorităţilor de la Bucureşti de a combate sub orice formă abuzul asupra copiilor. România este prima ţară din Europa care va beneficia de suport financiar american în valoare de 10 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea sistemului naţional de prevenire şi combatere a traficului de copii.