Retrospectiva săptămânii 15.03 – 21.03.2015
Sumar: România şi ţările vecine; Klaus Iohannis la summitul european de la Bruxelles; Un Cod Fiscal nou în România?; Noua lege privind finanţarea partidelor politice
Roxana Vasile, 21.03.2015, 09:38
România şi ţările vecine
Bucureştiul vrea să fie un factor activ în găsirea unor soluţii politice la criza din estul Ucrainei – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, marţi, cu prilejul vizitei oficiale efectuate la Kiev. În convorbirile cu omologul Petro Poroşenko, şeful statului a reafirmat că Bucureştiul susţine suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei vecine şi a dezavuat acţiunile agresive ale Rusiei, acuzată că sprijină rebeliunea secesionistă din regiunile estice. Klaus Iohannis: Poziţia României este favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni al UE la adresa Federaţiei Ruse, atâta timp cât nu se înregistrează aplicarea deplină a acordului de încetare a focului, de la Minsk, sau dacă situaţia din teren continuă să se degradeze.” Preşedintele României doreşte, în egală măsură, să aprofundeze relaţiile bilaterale şi să sprijine Kievul să se apropie de UE. Acelaşi sprijin este acordat şi Republicii Moldova, al cărei nou guvern condus de Chiril Gaburici trebuie să continue angajamentele pro-occidentale ale republicii majoritar românofone. Luni, la Bruxelles, la sesiunea inaugurală a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, a pledat ca Uniunea să răspundă diferenţiat celor şase parteneri ex-sovietici, în funcţie de progresele reale ale fiecăruia. Republica Moldova, a subliniat el, este cel mai avansat stat din Parteneriatul Estic: Deja există modificări în schimburile comerciale, în sensul unei reorientări mult mai pronunţate a comerţului Republicii Moldova spre piaţa europeană. Există creşteri ale exportului în statele UE. Cele mai mari creşteri ale exporturilor sunt în România, conform cifrelor.”
Klaus Iohannis la summitul european de la Bruxelles
De pe agenda summitului european de joi şi vineri, de la Bruxelles, la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, nu au lipsit dezbaterile în perspectiva Summitului Parteneriatului Estic din luna mai, de la Riga. Va fi un moment important pentru consolidarea relaţiei Uniunii cu statele partenere, în special cu cele care au avansat în procesul de apropiere de UE: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia. La reuniunea la nivel înalt din Bruxelles, liderii europeni au hotărât, totodată, să consolideze proiectul Uniunii Energetice, considerat prioritar, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia şi al aprovizionării cu gaze naturale dinspre această ţară. În viziunea preşedintelui Iohannis, crearea acestei Uniuni Energetice va aduce avantaje importante statelor membre: Realităţile care trebuie avute în vedere sunt crearea unei reale pieţe interne în domeniul energiei, valorificarea mai eficientă a resurselor energetice indigene, diversificarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie, precum şi dezvoltarea infrastructurii, care să permită o mai bună conectare între statele membre ale Uniunii.” România, favorabilă menţinerii sancţiunilor la adresa Rusiei, s-a alăturat partenerilor săi europeni, care au decis să le prelungească până la sfârşitul anului. Liderii europeni au hotărât şi să contracareze campaniile de dezinformare ale Moscovei.
Un Cod Fiscal nou în România?
Guvernul intenţionează să adopte săptămâna viitoare proiectele Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală, pe care le va trimite, apoi, spre dezbatere Parlamentului. Noua legislaţie ar urma să conducă la crearea a peste 300 de mii de locuri de muncă. Guvernul propune, totodată, reducerea TVA de la 24 la 20%, începând cu 2016. Din 2017, contribuţiile la Asigurările Sociale ar urma să scadă atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, iar cota unică de impozitare s-ar reduce de la 16 la 14% din 2019. După o şedinţă specială joi, miniştrii Cabinetului de la Bucureşti se vor reuni din nou luni, pentru a da ultimele avize proiectelor Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală. Va lipsi din echipa guvernamentală, însă, Darius Vâlcov, până de curând ministru al finanţelor, anchetat într-un dosar de corupţie, şi care a demisionat pe fondul situaţiei create. A demisionat, în egală măsură, din fruntea Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, după ce a fost reţinut şi ulterior arestat preventiv pentru abuz în serviciu. De probleme cu justiţia au avut parte, săptămâna aceasta, şi controversatul primar social-democrat al Constanţei, Radu Mazăre, senatorul PSD, Dan Şova, şi deputatul liberal Theodor Nicolescu, cu toţii cercetaţi pentru fapte de corupţie.
Noua lege privind finanţarea partidelor politice
Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, miercuri, legea privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Dacă legea va fi promulgată de şeful statului, Klaus Iohannis, campaniile electorale vor fi finanţate exclusiv de la bugetul de stat, existând şi posibilitatea ca partidele să poată împrumuta bani de la persoanele fizice şi juridice, dar numai prin acte autentificate notarial. Este, totodată, interzisă distribuirea de bunuri cu însemne electorale, iar donaţiile în bani cu o valoare mai mare de zece salarii de bază minime pe ţară se pot face numai prin conturi bancare. Deputatul social-democrat Mircea Drăghici, iniţiator al documentului legislativ, a punctat: Banii primiţi de candidaţi vor merge doar către anumite tipuri de cheltuieli: publicitate electorală la televiziune, radio, presă scrisă, mediul on-line, sondaje, pliante şi broşuri. Va fi interzisă distribuţia de bunuri cu însemne electorale. Pentru a creşte transparenţa, s-a introdus obligativitatea încasării donaţiilor prin conturi bancare.” Deputatul Grupului parlamentar popular şi democrat, Tudor Ciuhodaru, consideră, însă, că, în continuare, campaniile electorale vor fi finanţate ilegal.
