Retrospectiva săptămânii 14.01-20.01.2018
Schimbare de guvern, în România/ Vizita la Bucureşti a premierului Japoniei/ Ziua Culturii Române
Corina Cristea, 20.01.2018, 10:00
Schimbare de guvern, în România
La Bucureşti, alianţa PSD-ALDE pregăteşte un nou guvern cu care premierul desemnat, social-democrata Viorica Dăncilă, va cere Parlamentului votul de învestitură. Este prima femeie desemnată să formeze executivul în România, iar cabinetul său ar urma să fie al treilea propus de coaliţia majoritară în doar un an. Schimbarea survine în urma demisiei lui Mihai Tudose, căruia, pe fondul disensiunilor cu liderul PSD Liviu Dragnea, partidul i-a retras sprijinul politic, în această săptămână, după şase luni de mandat. După convorbiri cu partidele parlamentare, preşedintele Klaus Iohannis a acceptat propunerea majorităţii parlamentare şi i-a încredinţat eurodeputatei Viorica Dăncilă sarcina formării cabinetului, atrăgându-şi dezaprobarea opoziţiei, dar şi a unui bune părţi a societăţii civile.
Preşedintele a fost aspru criticat, în special pe reţelele de socializare, pentru că a acceptat o persoană pe care, spun cei nemulţumiţi, nu o recomandă nimic pentru poziţia de prim-ministru, în afară de loialitatea faţă de Liviu Dragnea. Şeful statului şi-a justificat decizia invocând Constituţia şi aritmetica parlamentară şi a reamintit PSD că românii au mari aşteptări de la el: Şi eu am mari aşteptări. PSD-ul a promis şi în campania electorală şi după campanie lucruri importante. PSD-ul a promis salarii, pensii, şcoli, manuale, spitale, infrastructură, dar până acum prea puţin s-a realizat. Acum PSD-ul trebuie să dovedească că ce a promis face. Mulţumiţi, social-democraţii au apreciat că, prin această decizie, preşedintele a ales stabilitatea. Din opoziţie, însă, PNL, cea mai importanta formaţiune parlamentară de dreapta, şi care şi-ar fi dorit alegeri anticipate, consideră că noua criză din cadrul PSD demonstrează incapacitatea social-democraţilor de a guverna.
Vizita la Bucureşti a premierului Japoniei
În această săptămână, premierul Japoniei Shinzo Abe a făcut o vizită istorică la Bucureşti, prima a unui prim-ministru nipon în România în ultimii 100 de ani, de când s-au stabilit relaţiile diplomatice între cele două ţări. România şi Japonia au decis să lanseze demersurile necesare pentru a ridica relaţia bilaterală la nivel de Parteneriat Strategic, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, la finalul discuţiilor pe care le-a avut, marţi, cu premierul nipon.
Relaţiile dintre cele două ţări au atins un nivel superior de maturitate, care va duce la intensificarea şi consolidarea cooperării în toate domeniile, consideră preşedintele român: “Am fost de acord că împărtăşim aceleaşi valori şi obiective strategice, avem evaluări similare, în materie de securitate, într-un mediu atât de volatil, precum şi interese economice comune. Am încurajat realizarea mai multor investiţii japoneze în România şi creşterea schimburilor comerciale şi, de aceea, mă bucur că domnul prim-ministru a venit însoţit de o delegaţie consistentă de oameni de afaceri. Am avut un schimb de opinii consistent despre cooperarea noastră în domeniul securităţii şi am analizat situaţia de securitate din regiunile noastre, cu accent asupra evoluţiilor din Regiunea Mării Negre şi din dosarul nord-coreean.
România ocupă o poziţie geografică strategică şi constituie un partener crucial pentru Japonia, a precizat, la rândul său, premierul Shinzo Abe, subliniind că cele două ţări au la bază valori şi principii comune, precum libertatea, democraţia, drepturile omului, statul de drept. El a punctat, de asemenea, importanţa componentei de colaborare economică şi pe cea din domeniul securităţii. Companiile japoneze sunt interesate de România, a mai spus premierul Shinzo Abe, care a anunţat, pe de altă parte, ridicarea vizelor pentru români. Pe fondul demisiei lui Mihai Tudose, întâlnirea între premierii celor două ţări nu a mai putut avea loc.
Ziua Culturii Române
În ţară şi în străinătate, au fost organizate, în aceste zile, manifestări prin care este marcată Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie, ziua naşterii lui Mihai Eminescu – poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Alegerea acestei zile, în urmă cu opt ani, ca Ziua Culturii Naţionale, s-a făcut la iniţiativa Academiei Române, iar propunerea i-a aparţinut fostului preşedinte al instituţiei, Eugen Simion: “În procesul globalismului, dacă ne pierdem cultura, ne pierdem noi ca naţie, dispărem de pe harta istoriei, în cele din urmă şi de aceea am şi propus ca această zi să fie şi ziua lui Eminescu, pentru că românii îl simt ca fiind poetul lor reprezentativ, simbolul, mitul existenţei lor. Eminescu datorează enorm culturii germane şi cultura română are două puncte de referinţă: francez şi german.
Spectacole, simpozioane, lansări de carte şi vernisaje au fost organizate pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, un rol important în acest demers revenind Institutului Cultural Român.
