Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016
Sumar: Creştere economică record în România/ Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR/ Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an de guvernare/ Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova
Leyla Cheamil, 19.11.2016, 09:00
Creştere economică
record în România
Creşterea economică a României pe primele 9 luni ale
anului este de 4,9 la sută şi a fost resimţită, inclusiv, în îmbunătăţirea
nivelului de trai al populaţiei, a afirmat, joi, ministrul de finanţe, Anca
Dragu. Ea a mai spus că această creştere este cea mai mare din Uniunea
Europeană şi a subliniat că principalii indicatori economici au înregistrat
creşteri consistente în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe de altă
parte, anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale
din istoria sa, ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite curpinse în noul
Cod Fiscal. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ
Dumitru, care a avertizat că o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate
duce chiar la disoluţia statului. De asemenea, el a mai atras atenţia că, în
privinţa deficitului bugetar, există riscul de a depăşi ţinta de 3% din
Produsul Intern Brut.
Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a contestat, la
Curtea Constituţională, legea prin care sunt eliminate peste o sută de taxe
nefiscale, lege adoptată, luna trecută, pe repede înainte de Parlament. Legea
prevede, între altele, eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a timbrului de mediu
pentru autovehicule, a taxei pentru eliberarea paşaportului temporar, a taxei
radio-tv. In sesizarea trimisă magistraţilor Curţii, preşedintele Iohannis
susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la principiul
separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului
cu Guvernul şi rolul Executivului. Iniţiatorul legii, liderul PSD, Liviu
Dragnea, consideră că decizia şefului statului în acest caz este un gest politic.
De cealaltă parte, liberalii susţin că sunt de acord cu cele mai multe din
prevederile legii, dar apreciază că este nevoie de păstrarea timbrului de mediu
şi a taxei radio-TV. Eliminarea acesteia din urmă a născut dezbateri aprinse pe
scena publică. Apărătorii taxei Radio-TV – organizaţii şi experţi în media din
România, dar şi din străinătate – spun că renunţarea la ea şi finanţarea
exclusivă a posturilor publice de la buget ar crea premizele subordonării lor
politice. Curtea a stabilit ca termen pentru analiza solicitării şefului
statului data de 14 decembrie.
Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an
de guvernare
La un an de la instalarea cabinetului său, premierul român, tehnocratul Dacian Cioloş a
declarat că obiectivul principal al guvernării a fost asigurarea stabilităţii
politice, economice şi sociale a ţării într-un an electoral. Sănătatea şi
Educaţia au fost priorităţile executivului, a mai spus el, şi a arătat că s-a
reuşit deblocarea proiectelor legate de infrastructură, iar Guvernul s-a
concentrat inclusiv pe politicile sociale prin măsuri de integrare în câmpul
muncii şi stimularea creării de noi locuri de muncă. Pe de altă parte,
primul-ministru a arătat că reforma administraţiei publice nu a mers bine şi că
este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi
politic.
Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova
Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră că
Republica Moldova (ex- sovietică, majoritar românofonă) trebuie să îşi menţină
parcursul european, iar noul preşedinte să dea dovadă de înţelepciune şi
echilibru în mandatul său. Declaraţia survine
după alegerile prezindenţiale, din 13 noiembrie, din Republica Moldova,
câştigate de socialistul pro-rus Igor Dodon, în faţa pro-europenei Maia Sandu. România
trebuie să îşi redefinească modelul relaţiei cu Republica Moldova, a mai spus
preşedintele Klaus Iohannis, care consideră că Bucureştiul va trebui să
păstreze şi să apere caracterul special al acestei relaţii, însă trebuie să
vizeze sprijinirea instituţiilor moldoveneşti, nu a anumitor persoane. Si
Guvernul de la Bucureşti speră că instituţiile din Republica Moldova vor
colabora pentru a susţine parcursul european al statului vecin. La rândul său,
ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, care a participat, în această
săptămână, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles, a
pledat pentru continuarea implementării reformelor asumate de Republica
Moldova.
Sentinţe de arestări în dosare de corupţie
In această săptămână s-au dat sentinţe în mai multe dosare
de corupţie. Fostul europarlamentar român Adrian Severin a fost condamnat la
patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de
influenţă. El a fost acuzat că, în perioada decembrie
2010 – martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia
britanică The Sunday Times, care
efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în
schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale
Parlamentului European. Miercuri, fosta şefă a Autorităţii Electorale
Permanente din România, Ana Maria Pătru, a fost arestată preventiv într-un
dosar în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit
procurorilor anticorupţie, eaar fi cerut şi primit mită peste 200 de
mii de euro, în schimbul derulării unor contracte informatice cu o firmă
favorizată. Tot săptămâna aceasta, fosul
şef al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva
regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Adrian Sanda a
fost arestat preventiv pentru 29 de zile într-un dosar care vizează acordarea
ilegală a unor titluri de luptător cu rol determinant în Revoluţia
anticomunistă din decembrie 1989.
