Retrospectiva săptămânii 13 – 19.08.2023

Forţele navale române, rol important pe flancul estic al NATO; Obiective civile ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti; Date şi previziuni economice, plus un avertisment

Ştefan Stoica, 19.08.2023, 10:30

Forţele navale
române, rol important pe flancul estic al NATO

Forţele Navale
Române contribuie semnificativ la îmbunătăţirea securităţii regionale, europene
şi euroatlantice, iar misiunile desfăşurate de aliaţii şi partenerii din NATO
şi Uniunea Europeană pentru ca apele teritoriale şi cele ale lumii să fie mai
sigure dovedesc pe deplin acest fapt. Este ceea ce a declarat preşedintele
Klaus Iohannis, marţi, la sărbătoarea marinarilor militari. Pentru al doilea an
consecutiv, Ziua Marinei a fost marcată în contextul conflictului
ruso-ucrainean. Preşedintele a afirmat că securitatea României a fost
consolidată şi că eforturile de întărire a structurilor Alianţei de pe
teritoriul ţării, în special a grupului de luptă NATO înfiinţat în 2022, vor fi
continuate. La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a promis că executivul va
menţine alocarea bugetară de 2,5% din PIB pentru forţele armate şi va asigura
resursele necesare înzestrării şi modernizării Forţelor Navale. Fost
şef al Statului Major, Nicolae Ciucă, acum preşedinte al Senatului, a apreciat
că zona Mării Negre a devenit o zonă de mare relevanţă strategică pentru
partenerii nord-atlantici. Securitatea acestor ape asigură stabilitatea
întregii regiuni şi transformă România într-un furnizor important de
securitate, consideră Nicolae Ciucă. În opinia ministrului Apărării, Angel
Tîlvăr, războiul din Ucraina arată cât de important este ca România, ţară cu
ieşire la Marea Neagră, să dispună de capacităţi pentru a-şi proteja apele teritoriale
şi zona economică exclusivă. Iar ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a
afirmat că, din postura de ţară de frontieră a Uniunii Europene şi a Alianţei
Nord-Atlantice, România se achită de responsabilităţile care îi revin în
calitate de membru al acestor organizaţii-cheie pentru prosperitatea şi
siguranţa ţării.

Obiective civile
ucrainene din apropierea României, ţinte ale atacurilor ruseşti

Structurile
Ministerului Apărării care asigură monitorizarea spaţiului aerian nu au
identificat ameninţări de natură militară la adresa teritoriului naţional sau a
apelor teritoriale ale României. Informarea ministerului de la Bucureşti a fost
de natură să liniştească populaţia după atacurile cu drone executate la
mijlocul acestei săptămâni de armata rusă asupra infrastructurii din porturile dunărene
ucrainene Ismail şi Reni, situate în apropierea graniţelor României. Exploziile
s-au auzit şi în portul fluvial românesc Galaţi. Ministerul anunţă că
a întărit măsurile de vigilenţă stabilite conform planurilor naţionale şi
aliate şi monitorizează în permanenţă spaţiul naţional terestru, maritim şi
aerian în cooperare cu structurile NATO, acţionând pentru consolidarea apărării
pe întregul Flanc estic şi descurajarea oricăror agresiuni împotriva teritoriului
aliat. Totodată, ministerul Apărării condamnă cu fermitate atacurile executate
în mod repetat de Rusia împotriva zonelor locuite de populaţia civilă şi a elementelor
din infrastructura critică ale Ucrainei şi reafirmă că războiul de agresiune
declanşat de Moscova reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului
internaţional. Şi ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a condamnat în
termeni fermi atacurile repetate ale Rusiei asupra oamenilor nevinovaţi şi
infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile
ucrainene Reni şi Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale legislaţiei
internaţionale, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară
globală şi siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, a scris, pe Twitter, Luminiţa
Odobescu. Porturile Ismail şi Reni au devenit principala rută de ieşire a
cerealelor ucrainene, după ce Rusia s-a retras din acordul susţinut de ONU care
asigura un transport sigur pe Marea Neagră.

Date şi
previziuni economice, plus un avertisment

Institutul
Naţional de Statistică a anunţat că Produsul intern brut al României a crescut
cu 0,9% în trimestrul II, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul
semestru s-a majorat cu 1,7% comparativ cu primul semestru al anului trecut. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
menţine, de altfel, previziunea de creştere economică pentru anul 2023 la 2,8%,
cât estima şi în varianta de primăvară, dar pentru 2024 a redus-o de la 4,8% la
4,2%. Revizuirea în jos a dinamicii PIB a avut ca fundament procesul de
redresare lentă a sectorului industrial în condiţiile menţinerii incertitudinii
privind evoluţia conflictului de la graniţa României. Banca Mondială a
menţinut, recent, la 2,6% estimările privind creşterea economiei româneşti în
acest an, în timp ce Fondul Monetar Internaţional a indicat un avans al PIB de
2,4%. Comisia Europeană a îmbunătăţit în primăvară estimările privind creşterea
PIB-ului României în acest an şi anul viitor, iar potrivit noilor prognoze
economia ar urma să înregistreze o creştere de 3,2% în 2023 şi de 3,5% în 2024.
Pe de altă parte, Consiliul Fiscal a revizuit în creştere proiecţia de deficit
bugetar pentru anul în curs, estimând că acesta va depăşi, probabil, 6% din
PIB, în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar. Conform Raportului
anual al instituţiei, procesul de consolidare fiscal-bugetară reclamă o
creştere semnificativă a veniturilor fiscale, care sunt la un nivel inadmisibil
de jos în raport cu nevoile României şi cu celelalte state membre ale UE. Sunt
necesare, spune Consiliul Fiscal, eliminarea exceptărilor din legislaţia
actuală şi creşterea eficienţei colectării prin descurajarea optimizărilor
fiscale şi reducerea evaziunii.

Două echipe
româneşti de fotbal, în play-off-ul Europa
Conference League

Campioana
României la fotbal, Farul Constanţa, şi deţinătoarea Cupei, Sepsi
Sfântul Gheorghe, s-au
calificat în play-off-ul Europa Conference League. Farul a câştigat, la
mijlocul săptămânii, şi returul din deplasare cu echipa Flora Tallin, din
Estonia, iar covăsnenii au învins pe Aktobe în Kazahstan, după ce
terminaseră egal la Sfântu Gheorghe. Două echipe nordice vor fi adversarele
românilor în play-off: HJK Helsinki
(Finlanda), pentru Farul şi FK Bodoe/Glimt (Norvegia) pentru Sepsi. Tot o
formaţie nordică, FC Nordsjaelland, din Danemarca, a barat drumul
vicecampioanei FCSB spre play-off-ul Europa Conference League.