Retrospectiva săptămânii 13.02-19.02.2022
Sumar: Trend descendent al infectărilor cu COVID-19 / Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie / România și situația din Ucraina / Întâlniri de lucru ale președintelui Iohannis în afara granițelor
Corina Cristea, 19.02.2022, 11:30
Trend descendent al infectărilor cu COVID-19
După ce, pe 1 februarie, în România a fost înregistrat vârful numărului de infectări cu SARS-CoV2 – puțin peste 40000 în 24 de ore – trendul descendent accelerat al epidemiei a continuat, săptămâna aceasta, astfel că autoritățile se gândesc deja la relaxarea restricțiilor și la renunțarea la starea de alertă. Aceste măsuri vor fi luate, însă, doar în corelare cu doi indicatori importanți, a precizat ministrul Sănătății, Alexandu Rafila: scăderea numărului de persoane care necesită spitalizare, dar mai ales a numărului de internări în secțiile ATI. Doar jumătate dintre adulţii din România beneficiază în prezent de protecţia vaccinurilor, procent sub cel înregistrat în alte state europene, iar această diferenţă se resimte în numărul mai mare de pacienţi internaţi şi de cazuri grave, a explicat responsabilul de la Sănătate. În pofida apelurilor repetate, interesul populației pentru imunizare se menține, însă, scăzut, iar mai multe cabinete de vaccinare au fost închise sau urmează să îşi încheie activitatea din cauza cererii scăzute. Între timp, ordonanța din noiembrie 2020, care a impus purtarea măstii de protecţie în exterior a fost declarată neconstituţională, deoarece nu a avut avizul Consiliului legislativ, organ consultativ al Parlamentului. Specialiştii spun, însă, că purtarea măştii nu a reprezentat o restricţie, ci o cale de a preveni infectarea.
Previziuni economice
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere cu 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei ajustări sunt legate de creșterea accelerată a inflației, de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice. Estimarea este realizată fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă. Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi a cotelor de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Inflația ar putea fi la finalul lui 2022 de 9,5%. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut.
Desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie
Guvernul de la Bucureşti a aprobat, la începutul acestei săptămâni, proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei speciale pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) – obiectiv asumat prin programul de guvernare şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Proiectul de lege elaborat de ministerul Justiţiei prevede preluarea de către alte structuri a dosarelor întocmite de SIIJ. Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite, pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora. Judecătorii şi procurorii de rang înalt acuzaţi că încalcă legea vor fi cercetaţi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar judecătorii şi procurorii de rang mai mic de parchete de pe lângă alte judecătorii. Proiectul de lege a fost trimis Parlamentului, pentru dezbatere şi adoptare.
România și situația din Ucraina
România, ca stat membru NATO, beneficiază de toate garanţiile de securitate şi este pe deplin apărată în cazul unui conflict în Ucraina, dă asigurări ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Şeful diplomaţiei române spune că autorităţile de la Bucureşti sunt în legătură permanentă cu cetăţenii români din Ucraina care vor fi apăraţi în cazul unui conflict militar. Declaraţiile au fost făcute după audierile din comisiile de specialitate din Parlament în legătură cu evoluţiile de securitate din zonă. Ministerul Afacerilor Externe a finalizat procedura de repatriere în România a membrilor de familie ai personalului de la Ambasada din Kiev, care este pe deplin funcţională şi de la Consulatul General de la Odessa. Misiunile consulare de la Solotvino şi Cernăuţi nu au fost vizate de această măsură, pentru că sunt în regiuni cu grad mai mare de securitate, a explicat Bogdan Aurescu.
Întâlniri de lucru ale președintelui Iohannis în afara granițelor
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, miercuri, la Paris, la invitaţia omologului francez, Emmanuel Macron, la un dineu de lucru informal privind situaţia de securitate din Sahel. Cu acest prilej, a subliniat necesitatea menţinerii unităţii şi coordonării, inclusiv cu partenerii regionali, precum şi a continuării eforturilor comune în vederea asigurării păcii şi securităţii în regiune, în beneficiul cetăţenilor. Șeful statului român a subliniat, de asemenea, că asigurarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea sudică a UE este cu atât mai importantă cu cât ne confruntăm şi cu provocări acute de securitate în vecinătatea estică, în proximitatea Ucrainei şi la Marea Neagră. România vrea detensionarea crizei pe cale diplomatică, dar este pregătită pentru consecinţele unei eventuale invazii ruseşti în Ucraina, a declarat șeful statului. Joi şi vineri, președintele Iohannis a luat parte la summitul UE – Uniunea Africană, organizat la Bruxelles. În cadrul lucrărilor, Klaus Iohannis a evidenţiat eforturile constante ale României în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor comune UE-UA, axate pe pace, securitate şi bună guvernare, sprijinirea sectorului privat şi integrarea economică, schimbări climatice şi tranziţia energetică, sisteme de sănătate şi producţia de vaccinuri.
