Retrospectiva săptămânii 13/01-19/01/2013

Experţii FMI,UE si Bancii Mondiale se afla la Bucuresti, pina pe 29 ianuarie, într-o nouă misiune de evaluare a acordului preventiv de circa 5 miliarde de euro convenit cu România în primăvara lui 2011. Este prima vizita a finantatorilor internationali dupa alegerile legislative din decembrie si formarea noului guvern de centru stanga condus de premierul Victor Ponta. Vor fi analizate evolutiile recente ale economiei romanesti, proiectul de buget pe 2013, politicile monetare promovate de Banca Naţională si modul in care sistemul bancar este pregatit sa faca fata unor eventuale socuri externe. Negocierile se anunta dificile avind in vedere ca Bucurestiul are cateva restante in special in privinta privatizarii marilor companii de stat, eficientizarea cheltuielilor din sectorul sanitar, plata arieratelor. Autoritatile romane doresc un ragaz de cateva luni pentru indeplinirea acestor angajamente asumate in cadrul acordului. Reprezentanţii executivului vor discuta cu finanţatorii internaţionali despre oportunitatea şi impactul unor măsuri pe care guvernu şi-a anunţat intenţia de a le adopta, cum ar fi creşterea salariului minim pe economie de la 700 de lei (155 euro) la 800 de lei (177 euro) sau reducerea TVA la produsele agroalimentare de bază.

Recomandari ale Bancii Mondiale pentru Romania

România trebuie să continue reformele structurale şi să nu se grăbească să treacă la moneda euro, până nu realizează o convergenţă reală cu economiile europene. Recomandarea a fost facuta de directorul pentru Romania al Bancii Mondiale, Francois Rantrua, la o conferinta pe teme economice desfasurata la Bucuresti. El a spus ca BM a remarcat rezultatele bune obtinute de Romania in ultima perioada in privinta reducerii deficitului bugetar, controlului asupra inflaţiei si usoara crestere a exporturior, dar a atras atentia ca pentru a avea crestere economica este nevoie de investitii, in special in transporturi si energie. Alte provocări pentru Romania sunt reechilibrarea bugetului asigurărilor sociale, reforma sectorului sănătăţii, eficientizarea activităţii întreprinderilor cu capital de stat, îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat, dar si cresterea ratei absorbtiei fondrilor europene..

Discutii privind finantarea sistemului de sanatate din Romania

Reformarea sistemului de sanatate din Romania este si pentru actualul guvern o prioritate, dovada ca in proeictul de buget pe 2013 acest domeniu are prevazuta o crestere a fondurilor de circa 30 de procente. Ministrul de resort, Eugen Nicolăescu a anuntat cateva masuri, precum sistarea finanţării de la stat pentru spitalele private şi scoaterea spitalelor judeţene din subordinea autorităţilor locale. Reactia de nemultumire a reprezentantilor spitalelor si a pacientilor l-au facut pe ministrul sa revina cu noi precizari. El a anuntat că reprezentantii Ministerului şi cei ai spitalelor private vor începe discuţiile săptămâna viitoare şi că o decizie privind limitarea finanţării acestora va fi luată doar odată cu aprobarea în guvern a contractului-cadru pe 2013. Nicolaescu a mai spus ca nu a fost luat nici o decizie nici in privinta medicilor care lucreaza in sistemul public cat si in cel privat dupa ce MS solicitase ca dubla calitate de angajat a personalului medical sa fie analizată atât din perspectiva unui potenţial conflict de interese, cât şi pentru că se racolează pacienţii din serviciile publice în folosul unităţilor private.

Romania reactioneaza la criza din Mali si a ostaticilor straini din Algeria vecina

Comunitatea internationala se confrunta cu o noua criza, in Mali, determinata de o amplificare a actiunilor gruparilor teroriste in aceasta tara vest africana, criza care risca sa se extinda si sa destabilizeze regiunea. O reuniune extraordinară determinată de această criză a avut loc la Bruxelles, unde şefii diplomaţiilor ţărilor UE au aprobat o misiune pentru formarea şi reorganizarea armatei din Mali, alcătuită din 200 de instructori militari şi 250 de agenţi de securitate, misiune cu un mandat de 15 luni. Seful diplomatiei de la Bucuresti, Titus Corlăţean, a spus ca România ar putea participa la aceasta misiune. El a condamnat cu fermitate acţiunile grupărilor teroriste din Mali şi a transmis un mesaj de susţinere a deciziei Franţei de a interveni militar pentru oprirea acestora si resaurarea ordinii. Pe de alta parte, Bucurestiul a confirmat că Romania se numara intre ţările cu cetăţeni luati ostatici în Algeria vecina de o grupare afiliata la Al-Qaida ca represalii la intervenţia aeriană şi terestră a militarilor francezi împotriva bastioanelor islamiste din Mali. MAE a anuntat. constituirea unei celule de criză în legătură cu aceste răpiri.