Retrospectiva săptămânii 12-18.02.2017

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului pe 2017/ Ordonanţa de urgenţă se află pe agenda Camerei Deputaţilor/ 500 de militari americani au sosit în România/ Românii vor putea călători fără vize în Canada.

Roxana Vasile, 18.02.2017, 09:30

Bugetul României pe 2017

Preşedintele Klaus Iohannis a
promulgat, joi, legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de
stat pe 2017. A explicat că a luat această decizie doar pentru că România are
nevoie de buget, dar că veniturile sunt supraapreciate, iar cheltuielile foarte
mari. De aceea, preşedintele Iohannis a cerut Guvernului de coaliţie PSD-ALDE
responsabilitate în îndeplinirea programului asumat. Klaus Iohannis: Veniturile la buget sunt, aşa cum au spus
unii, optimiste. Eu spun supraapreciate. Cheltuieli sunt prevăzute în sumă
foarte mare. Abordarea hiperoptimistă a bugetului se poate vedea, de exemplu,
făcând o comparaţie între veniturile la bugetul general consolidat de anul
trecut şi ce se prevede pentru anul acesta, unde se constată o creştere de 14%,
fără să fie vreo explicaţie undeva cum se ajunge la această creştere
fenomenală. 14% este foarte mult pentru bugetul general consolidat. Premierul Sorin Grindeanu a declarat, în schimb, că Legea bugetului de stat este un
proiect ambiţios şi că Executivul a prevăzut bani pentru toate măsurile
anunţate: Am reuşit, zic eu, în timp record să venim
cu un buget care să ţină cont de programul nostru de guvernare, de toate
măsurile pe care noi ne-am angajat să le punem în practică. Noi ne-am făcut
treaba, am adoptat actele legislative necesare, am prevăzut banii în buget
pentru toate aceste măsuri. Pe ce indicatori economici se poate baza Guvernul de la Bucureşti?
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, produsul intern brut al ţării a crescut cu 4,8% în 2016,
comparativ cu anul precedent. Pentru 2017, estimările privind creşterea
economiei oscilează între 3,7%, potrivit prognozei Băncii Mondiale, 3,8% -
potrivit celei a FMI şi 4,4% – potrivit Comisiei Europene. În previziunile
economice de iarnă publicate luni, Executivul comunitar avertizează, însă, că
deficitul public ar urma să ajungă, anul acesta, la 3,6% din PIB, pentru ca în
2018 să atingă 3,9%.

Ordonanţă de
urgenţă şi referendum

Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care abrogă controversatele modificări ale
Codurilor penale, aflate la originea recentei crize politice de amploare, este,
de miercuri, pe agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Cu o zi înainte,
plenul Senatului a adoptat actul normativ în unanimitate. De la începutul
crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din diaspora au cerut
demisia Cabinetului Grindeanu, pe care-l acuză că, prin încercarea de
modificare a Codurilor, ar fi vrut să exonereze de responsabilitate penală
personaje politice influente şi funcţionari din administraţia centrală şi
locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună în acord
legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest context,
preşedintele Klaus Iohannis -
criticat, şi el, pentru că a îmbrăţişat cauza protestatarilor
antiguvernamentali – a
iniţiat un referendum pe tema continuării luptei anticorupţie. Demersul a
primit, luni, avizul favorabil al Parlamentului. Pentru a-i asigura pe toţi partenerii României
din instituţiile europene că lupta împotriva corupţiei este unul din
obiectivele prioritare ale Guvernului PSD-ALDE, premierul Sorin Grindeanu a
făcut, la finele acestei săptămâni, o scurtă vizită la Bruxelles. Cu acest prilej, el a declarat: Ne dorim în viitor, dacă vorbim despre
reglementările din domeniul justiţiei, ca aceste lucruri să se întâmple în
Parlament, printr-o dezbatere cât mai largă care să implice instituţii din
România, ONG-uri, parlamentari, bineînţeles, astfel încât deciziile Curţii
Constituţionale care se referă la articole din Codul Penal şi Codul de
Procedură Penală să poată fi aprobate în Parlament. La rândul său,
prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a recomandat
Executivului de la Bucureşti mai multă transparenţă. Este bine că Guvernul vrea
să armonizeze legislaţia naţională cu normele Uniunii Europene, dar acest lucru
trebuie făcut cu totală deschidere – a mai spus Frans Timmermans.

România şi flancul estic al NATO

La baza aeriană Mihail Kogălniceanu
din sud-estul României au sosit, în această săptămână, 500 de militari
americani. Au adus cu ei tancuri, transportoare blindate şi tunuri
autopropulsate necesare pentru participarea la exerciţii multinaţionale.
Colonelul Romeo Feraru, din partea Statului Major al Forţelor Terestre române,
a detaliat: Cei 500 de militari şi
tehnica de luptă din forţele terestre americane aparţinând Batalionului 1
Fighting Eagles vor staţiona în România pentru o perioadă de 9 luni, după care
vor fi înlocuiţi cu militari dintr-o altă unitate de luptă, asigurându-se,
astfel, o prezenţă consistentă continuă în Europa. Sosirea militarilor
SUA, care vor participa la aplicaţii militare în cadrul operaţiunii Atlantic
Resolve, se înscrie în demersurile NATO de întărire a flancului estic al
Alianţei. Într-o declaraţie transmisă de serviciul de presă al Alianţei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a felicitat
România pentru eforturile majore de a creşte bugetul pentru Apărare la 2% din PIB în 2017, spunând că este un exemplu de urmat şi de alte
state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Românii, fără vize în Canada

Toţi românii vor putea călători fără
vize în Canada începând de la 1 decembrie 2017. Decizia este parte integrantă
din acordul de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), aprobat,
săptămâna aceasta, la Strasbourg, de Parlamentul European. Eliminarea vizelor
era, de altfel, condiţia pusă de Bucureşti pentru a-şi da consimţământul pentru
tratat. Acesta urmează să intre în vigoare provizoriu, pâna când va fi
ratificat de toate Parlamentele naţionale şi regionale din Uniune.
Europarlamentarul Iuliu Winkler a precizat că, pe lângă eliminarea vizelor,
există numeroase beneficii economice ale acordului: Dacă trecem la partea
foarte complexă de comerţ şi cooperare economică, întreprinderile mijlocii în
domeniul energetic, spre exemplu, sau în alte domenii tehnologice vor avea
posibilitatea de a colabora pe piaţa serviciilor publice din Canada. Protecţia
drepturilor de proprietate intelectuală, protecţia patentelor, a invenţiilor şi
a inovaţiilor va fi asigurată prin acordul CETA. În opinia lui Iuliu
Winkler, acordul CETA poate fi cel mai important document de liber schimb al
secolului 21.