Retrospectiva săptămânii 12.03 – 18.03.2023

Parteneriat Strategic România - Bulgaria / Tranziția către o societate verde / Inflație în creștere / Parlamentul Republicii Moldova a oficializat limba română.

Daniela Budu, 18.03.2023, 11:31

Parteneriat Strategic România – Bulgaria

România şi Bulgaria vor continua eforturile comune pentru adoptarea, în acest an, a deciziei de aderare la Spațiul Schengen. Anunțul a fost făcut de preşedintele român, Klaus Iohannis, la Sofia, unde a fost primit de omologul său, Rumen Radev. Cei doi șefi de stat au semnat o declarație de Parteneriat Strategic care prevede, între altele, intensificarea dialogului politic bilateral, încurajarea schimburilor economice şi a cooperării transfrontaliere, precum și asigurarea securităţii energetice. Cât privește spațiul de liberă circulație, Klaus Iohannis a reiterat că România şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare, iar extinderea nu este legată de migraţia ilegală de la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva. Vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politicieni europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale. Suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni.

Și preşedintele bulgar a reafirmat că România și Bulgaria vor depune eforturi suplimentare pentru o aderare cât mai rapidă la spaţiul Schengen. El a arătat că, în ultimele luni, cele două țări au luptat împotriva fluxului de migranţi ilegali, flux care s-a diminuat considerabil. Amintim că în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din decembrie 2022, Austria și Olanda au blocat aderarea României, respectiv a Bulgariei în spațiul Schengen. Austria a invocat migraţia ilegală pe ruta balcanică. România a respins acuzaţiile aduse, dezminţite, de altfel, şi de instituţiile europene.

Tranziția către o societate verde

Guvernul de la București a aprobat ordonanţa de urgenţă care va îndeplini una din condiţiile cerute de Comisia Europeană pentru ca România să primească a doua cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Concret, una dintre prevederile documentului stipulează ca dezvoltatorii imobiliari să instaleze prize de încărcare a maşinilor electrice în blocurile de locuinţe noi. Aceeaşi obligaţie o vor avea şi proprietarii clădirilor vechi, dacă vor face renovări majore. O altă prevedere a ordonanţei se referă la scoaterea din funcţiune, din luna iunie a acestui an, a grupurilor energetice pe bază de cărbune din sudul țării, de la termocentralele Turceni şi Rovinari şi conservarea lor pentru trei ani.

Guvernul a mai adoptat un act normativ care instituie o schemă de ajutor financiar de 26 de milioane de euro pentru IMM-uri şi marile companii care vor construi instalaţii de reciclare a deşeurilor. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiectele finanţate prin acest mecanism vor avea ca obiective protejarea mediului. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor de la București, în calitate de for decizional, a adoptat Legea privind aprobarea Acordului de sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru construirea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă. Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%.

Inflație în creștere

Rata anuală a inflaţiei în România a crescut uşor luna trecută, comparativ cu ianuarie, ajungând la 15,52% faţă de 15,07% – arată ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Potrivit specialiștilor, acest lucru nu ar trebui să altereze prognoza BNR conform căreia inflaţia va scădea la o singură cifră până la finalul anului. Analistul financiar Adrian Codirlaşu: „Procesul dezinflaţionist continuă, însă nu va fi, să zicem, un proces lin, cu scădere de la lună la lună a inflaţiei şi mai pot apărea asemenea episoade cu inflaţia crescând puţin de la o lună la alta. Exact aceeaşi situaţie s-a observat şi în alte ţări din Uniunea Europeană, inflaţia din luna februarie fiind peste cea din luna ianuarie”.

Potrivit INS, în februarie, faţă de luna precedentă, cel mai mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu aproape 3,4% şi cele ale serviciilor – cu aproximativ 2,5 procente. În topul scumpirilor din ultimele 12 luni conduce zahărul, cu peste 63%, urmat de unt, cu aproape 45 de procente şi de gaze, cu aproximativ 42%. Creşteri de preţuri de peste 30% au consemnat şi cartofii, ouăle, margarina şi produsele lactate.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României, explică: „De ce se scumpesc alimentele la noi? Unu, peste tot în lume, alimentele au o tendinţă de scumpire în această perioadă. În plus, la noi intervine şocul pe care îl creează balanţa importuri-exporturi, pentru că importul de produse alimentare procesate este foarte mare şi avem cel mai mare deficit din ultimii ani, anul acesta. Aici e problema”.

Pe fondul creșterii prețurilor din ultima perioadă, angajaţii din învăţământ au protestat în mai multe orașe din țară, cerând salarii mai mari și amenințând cu greva generală. Liderii sindicali reclamă lipsa dialogului social şi acuză guvernanţii de rea-voință.

Parlamentul Republicii Moldova a oficializat limba română

„Limba română” va lua locul „limbii moldoveneşti” în toate legile din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), inclusiv în Constituţia ţării, după ce Parlamentul de la Chişinău a votat această modificare în a doua lectură. Proiectul adoptat pune în practică o hotărâre de acum aproape zece ani a Curţii Constituţionale, potrivit căreia limba română este limba oficială în Republica Moldova. Potrivit Radio Chișinău, votul a fost aplaudat de deputaţii pro-europeni ai PAS, formaţiune iniţiatoare a proiectului şi care are majoritatea în Parlament. De cealaltă parte, deputaţii socialişti şi comunişti de orientare pro-rusă au afişat pancarte cu inscripţii critice la adresa actualei puteri. La Bucureşti, votul Parlamentului moldovean a fost salutat de clasa politică.