Retrospectiva săptămânii – 12.01 – 18.01.2025
Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 4 mai, iar turul doi pe 18 mai - a stabilit, joi, Guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR de la București.
Roxana Vasile, 18.01.2025, 10:30
Alegeri prezidenţiale bis
Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 4 mai, iar turul doi pe 18 mai – a stabilit, joi, Guvernul de coaliție PSD-PNL-UDMR de la București. Românii din țară vor vota pe parcursul unei singure zile, iar cei din diaspora vor avea la dispoziţie trei zile, însă, în ultima zi – duminică, secţiile de vot se vor închide la ora 21:00 a României, indiferent de fusul orar local. Decizia a fost luată pentru a nu mai fi lăsat un ecart de timp de influenţare a votului atunci când el s-ar fi închis în România, dar ar mai fi rămas deschis în străinătate, în secţiile de la vest de țară. Autorităţile au impus și reguli mai stricte pentru campania electorală, mai ales pe internet, nerespectarea acestora putând fi amendată cu până la 50.000 de lei (circa 10 mii de euro), iar în cazul marilor platforme online cu până la 5% din cifra de afaceri. Hotărârea de Guvern de stabilire a datei prezidenţialelor a fost publicată în Monitorul Oficial.
Reprezentanţii mai multor organizaţii non-guvernamentale au afirmat că este inacceptabil să se adopte un astfel de act normativ fără o dezbatere publică reală şi fără o analiză a aspectelor care au afectat scrutinul anterior anulat. Amintim că, după ce validase turul unu al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, Curtea Constituțională a României a anulat, pe 6 decembrie, prezidențialele în ansamblul lor, în timp ce în diaspora începuse, deja, votul pentru turul doi. CCR a luat decizia după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a publicat un raport care vorbea despre ingerinţe externe în procesul electoral, neconfirmate, însă, deocamdată, de anchete judiciare.
Zeci de mii de oameni din toată țara au ieșit, duminică, în stradă, cei mai mulți în București, pentru a cere reluarea turului doi pe care îl consideră anulat nejustificat, dar şi plecarea din funcţie a lui Klaus Iohannis, încă președinte, deși pe 21 decembrie îşi încheiase al doilea şi ultimul mandat la care mai avea dreptul. 161 de parlamentari din opoziție au semnat pentru suspendarea preşedintelui, iar formațiunea AUR a solicitat oficial convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în perioada 20 – 24 ianuarie, pentru a se începe procedura de suspendare. În acest scop, este nevoie de votul a 234 de parlamentari.
Decizii ale BNR
Banca Naţională îşi menţine atitudinea prudentă şi a decis, săptămâna aceasta, să păstreze neschimbată, la 6,5% pe an, dobânda de politică monetară. Dobânda de referinţă n-a mai fost modificată din august, pe fondul eforturilor de scădere a inflaţiei. Conform BNR, aceasta a crescut în ultimul trimestru din 2024 mai mult decât se anticipase, de vină fiind preţurile combustibililor şi seceta din vară. Specialiştii sunt rezervaţi în privinţa unei posibile scăderi în acest an a dobânzii de politică monetară. Ei cred că, dacă după alegerile prezidenţiale nu se îmbunătăţeşte contextul economic intern, poate să apară și o mare presiune pe cursul de schimb al monedei naționale. Pe de altă parte, Guvernul român lucrează la elaborarea proiectului de buget din 2025. Se va menţine ţinta de deficit de 7% stabilită cu Comisia Europeană, dar şi o ţintă de 7% din PIB pentru investiţii.
Din nou, despre Mineriadă
Fostul președinte al României, Ion Iliescu, și fostul premier, Petre Roman, au fost inculpaţi, din nou, săptămâna aceasta, în dosarul Mineriadei din iunie 1990 pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii trebuie să refacă de la zero ancheta, după ce probele strânse fuseseră, anterior, anulate în instanţă. Ei susţin că, în iunie 1990, persoane cu funcţie de decizie în Statul român au lansat o politică de represiune împotriva populaţiei civile din Capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, au fost violate 2, s-a vătămat integritatea fizică şi/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsire nelegală de libertate peste 1.200. Începând din aprilie 1990, în Bucureşti a avut loc o manifestaţie pe durata mai multor săptămâni ce avea caracterul unei opoziţii la puterea abia instaurată după Revoluţia anti-comunistă. Potrivit procurorilor, pe 13, 14 și 15 iunie, a fost pusă în practică o acţiune represivă împotriva manifestanţilor, în care au fost implicate, nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, al Apărării, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării. Minerii aduşi în Bucureşti au devastat sediile partidelor politice nou înfiinţate sau reînfiinţate după Revoluţie şi care se aflau în opoziţie, locuinţele principalilor lideri politici din opoziţie, sedii ale publicaţiilor de presă independente şi ale unor instituţii de învăţământ.
Ziua Culturii Naționale
Din 2011, România sărbătorește, în fiecare an, pe 15 ianuarie, Ziua Culturii Naționale, dată a naşterii lui Mihai Eminescu. Anul acesta, s-au împlinit 175 de ani de la naşterea celui care este considerat cel mai mai mare poet român. Dedicată culturii, artei şi efortului academic românesc, Ziua Culturii Naţionale a fost celebrată, prin numeroase evenimente, în toate comunităţile locuite de români în interiorul sau în afara graniţelor ţării. Au fost, însă, și proteste ale membrilor Federaţiei Sindicatelor din Cultură şi Presă, CulturMedia, care au dorit să atragă atenţia asupra subfinanţării sectorului şi a inechităţilor salariale care afectează angajaţii din muzee, biblioteci şi centre culturale.
