Retrospectiva săptămânii 11/08-17/08/2013
Principalele evenimente politice, economice şi sportive ale săptămânii
Roxana Vasile, 17.08.2013, 11:45
Izvoru Mureşului, loc de întâlnire al românilor de pretutindeni
In fiecare an, în luna august, românii de pretutindeni se reunesc în cadrul unei Universităţi de vară la Izvorul Mureşului, în centrul României, pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă în ţările unde trăiesc. Săptămâna acesta, la cea de-a 11-a ediţie, au sosit lideri de organizatii din jurul frontierelor ţării şi din Balcani – Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina şi Albania, precum şi din diaspora românească din Italia şi Franţa. Ei au cerut statului român sprijin pentru păstrarea identităţii naţionale şi obţinerea unor drepturi, ca minorităţi, în statele în care se află.
Preşedintele Traian Băsescu a dat asigurări că Bucureştiul poate să finanţeze programe pentru recuperarea românismului, dar a făcut, în egală măsură, apel la solidaritatea co-naţionalilor din afara graniţelor, pentru ca România să poată fi eficientă în a-i sprijini. “Vrem ca statele din jurul României să-i trateze pe români aşa cum îi tratăm noi pe minoritari în România, acordându-le dreptul de a-şi păstra limba, cultura şi de a fi aleşi automat în Parlament” – a punctat şeful statului, referindu-se implicit la Ungaria vecină, după declaraţii controversate făcute, recent, de politicieni de la Budapesta.
România-Ungaria, schimb de replici
Un discurs rostit de Gabor Vona, liderul partidului de extremă-dreapta Jobbik din Ungaria a făcut valuri în politica românească. In esenţă, mesajul era următorul: că Ungaria are obligaţia de a susţine obţinerea de către maghiarii din România a autonomiei pe criterii etnice şi că Jobbik va apara drepturile şi interesele lor, asumându-şi inclusiv responsabilitatea unui conflict cu România.
Guvernul român a condamnat ferm declaraţiile lui Gabor Vona, iar preşedintele Traian Băsescu a subliniat: Sunt mai multe ţări deranjate de politica agresivă a Budapestei când e vorba de minorităţi. România a stat rezervată pâna acum, dar credem ca s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date de-o parte şi Budapesta trebuie pusă la punct.
Afirmaţiile preşedintelui au surprins, prin duritate, atât la Budapesta, cât şi în ţară, liderul UDMR, Kelemen Hunor, punctând: Când şeful statului face o astfel de declaraţie înseamnă că lucrurile se încurcă şi nu avem nevoie de aşa ceva, mai ales când este vorba despre România şi Ungaria, despre relaţiile româno-maghiare, dar trebuie condamnată orice ieşire gen Vona sau alte astfel de afirmaţii. Regionalizarea în România va avea loc pe baze europene, nu etnice – a precizat ministrul de externe, Titus Corlăţean, potrivit căruia modelele autonomiste nu sunt acceptate nici în România, nici în Europa.
Veşti bune pentru economia românească şi europeană
Produsul Intern Brut al României a urcat, în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, cu 0,3%, astfel că în prima jumătate a anului acesta a crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a estimat, săptămâna aceasta, Institutul Naţional de Statistică. Anterior, Banca Naţională a României revizuise prognoza de creştere economică din acest an la peste 2%, pe baza evoluţiei exporturilor, a producţiei industriale şi a anului agricol bun. De asemenea, FMI a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României la 2% anul acesta şi la 2,25% anul viitor. Cât despre Uniunea Europeană şi cele 17 ţări din zona euro, conform unei estimari preliminare publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistica (Eurostat), acestea au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere economică, ce-i drept, slabă, dar pozitivă: 0,3% faţă de primele trei luni ale anului. Cresterea survine după un an şi jumătate de contracţie economică, cea mai lungă perioadă de declin de la adoptarea monedei unice europene, în 1999.
Procesul în cazul Jafului secolului”
Abia a început, că a şi fost suspendat. Mai precis, procesul în cazul Jafului secolului” s-a deschis, marţi, la Bucureşti, dar la nici o oră de la debut, a fost amânat pentru 10 septembrie. Toate tablourile sustrase în octombrie 2012 de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, Olanda, pictate, între alţii, de Matisse, Gauguin şi Monet, nu au fost arse, iar cei şase români acuzaţi de furtul lor sunt gata să le restituie autorităţilor olandeze – au afirmat avocaţii învinuiţilor. Apărarea nu a spus, însă, unde sunt operele de artă, precizând că, deocamdată, aspectul ţine de confidenţialitatea procedurilor. Avocatul Cătălin Dancu a declarat că va contesta raportul experţilor de la Muzeul Naţional al României, potrivit căruia patru dintre picturi ar fi fost arse de mama unuia dintre învinuiţi. (track) Voi solicita, prin contestarea acestui raport, trimiterea tuturor probelor la Muzeul Luvru, din Paris, cunoscut în toată Europa pentru existenţa celui mai bun şi mai pertinent laborator de investigare, în legatură cu identificarea existenţei sau nu a urmelor de cenuşă privind arderea acestor tablouri în integralitatea lor. Parfum de şantaj în procesul hoţilor de tablouri” – titra presa de la Bucureşti, inculpaţii cerând, în schimbul returnării tablourilor, o sentinţă mai blândă. Avocaţii au mers şi mai departe, arătând că o parte din vină o poartă muzeul din Olanda, dotat cu un sistem slab de securitate.
România, preocupată de situaţia din Egipt
Ministerul de Externe de la Bucureşti s-a alăturat corului comunităţii internaţionale, care a deplâns escaladarea violenţelor din ultimele zile, din Egipt, soldate cu sute de morţi şi mii de răniţi. Diplomaţia română urmăreşte cu preocupare evoluţiile din această ţară, deplânge pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile materiale şi susţine apelul Uniunii Europene privind necesitatea ca toate părţile implicate să dea dovadă de reţinere în vederea reluării procesului politic de tranziţie democratică. Celor care doresc să călătorească în Egipt sau se află pe teritoriul acestui stat li s-a recomandat să evite cu desăvârşire zonele unde îşi au sediile principalele instituţii guvernamentale şi partide politice, unde au loc proteste şi să evite implicarea în orice fel de manifestaţii. Ambasada României la Cairo, în contact cu cetăţenii români din Egipt, este pregătită să acţioneze în functie de situaţie pentru a le acorda acestora ajutor în caz de nevoie.