Retrospectiva săptămânii 11.01 – 17.01.2015
Sumar: Acord politic pe Apărare; Preşedintele Klaus Iohannis la Bruxelles, în prima vizită oficială de la preluarea mandatului; Directorul SRI, George Maior, despre posibilele atentate din România;
Corina Cristea, 17.01.2015, 10:09
Acord politic pe Apărare
Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a obţinut acordul tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Legislativul de la Bucureşti pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. Decizia, parafată marţi printr-un document, survine pe fondul crizei din Ucraina vecină. Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.” Iohannis consideră că astfel se va putea asigura predictibilitatea cheltuielilor militare, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea şi programele strategice de înzestrare.
Preşedintele Klaus Iohannis la Bruxelles, în prima vizită oficială de la preluarea mandatului
Decizia României de a majora bugetul Armatei a fost salutată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul întâlnirii cu şeful statului român, Klaus Iohannis. Acesta a făcut o vizită oficială la Bruxelles – prima de la preluarea mandatului. La instituţiile europene, Iohannis a găsit, pe de altă parte, sprijin pentru integrarea României în spaţiul Schengen – obiectiv de politică externă pentru care Bucureştiul a îndeplinit toate criteriile cerute, dar neatins încă din cauza condiţionării sale de progresele reformei în justiţie. Preşedintele Iohannis a discutat cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare în contextul în care peste câteva zile va fi făcut public un nou raport privind monitorizarea pe justiţie. Klaus Iohannis: Am căzut de acord că acest lucru ne încurajează să spunem că în următorii ani, pe timpul mandatelor noastre, vom finaliza această procedură cu succes, fiindcă România a făcut progrese semnificative în consolidarea instituţiilor statului, în implementarea reformelor structurale, în consolidarea statului de drept şi consolidarea indepedenţei justiţiei.”
Directorul SRI, George Maior, despre posibilele atentate din România
În România, nu există, în acest moment, un pericol major de atentat terorist, motiv pentru care SRI nu a considerat necesară ridicarea nivelului de alertă, după atacurile din Franţa. În schimb, a luat o serie de măsuri suplimentare, inclusiv pentru apărarea unor potenţiale ţinte, pentru un control mai bun al traficului de persoane la frontiere şi pentru a avea un tablou infomaţional bun despre ceea ce se petrece pe întreg teritoriul naţional – a declarat directorul SRI. Potrivit lui George Maior, au fost dejucate atentate şi în România şi, de asemenea, vor mai exista atentate teroriste în Europa. Serviciile secrete europene sunt pregatite pentru noul nivel de terorism, dar nu există securitate absolută pentru că, uneori, prevenţia nu se poate realiza, spune Maior.
Vizite la Bucureşti ale emisarilor a doi parteneri strategici ai României
Reprezentanţi importanţi ai unor parteneri strategici ai României – SUA şi Marea Britanie – s-au aflat, în această săptămână, la Bucureşti, unde au avut întâlniri cu principalii factori decizionali din ţară. Discuţiile emisarului preşedintelui Barack Obama, subsecretarul de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, au fost centrate pe Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA. Colaborarea în cadrul acestuia ar urma să fie extinsă şi în domeniul economic, nu numai în cel militar. Cu acest prilej preşedintele Klaus Iohannis a salutat interesul companiilor americane în acest sector, încurajând creşterea prezenţei lor pe piaţa românească. Oficialul american a apreciat, pe de altă parte, că România a înregistrat progrese substanţiale în domeniul reformei justiţiei şi al combaterii corupţiei. La Bucureşti s-a aflat şi ministrul de externe britanic, Philip Hammond, care a discutat cu omologul său român, Bogdan Aurescu, despre combaterea terorismului. Partea română a subliniat, pe de altă parte, că este important ca toate statele UE să respecte principiul liberei circulaţii a forţei de muncă în blocul comunitar.
Priorităţi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a României
Ministrul transporturilor, Ioan Rus, a prezentat priorităţile pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016 şi Master Planul de Transport al României până în anul 2030. Circa 700 de km de autostradă sunt operaţionali în România, situată pe ultimele locuri în rândul statelor din sud-estul Europei din punct de vedere al densităţii drumurilor. Potrivit lui Rus, reţeaua autostrăzilor din România va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a precizat ca, în ultimii ani, nu lipsa banilor a fost principala cauză a slabei dezvoltări a infrastructurii rutiere, ci ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor. Master Planul de Transport al României propune construirea până în 2030 a peste 700 de kilometri de autostradă şi a aproximativ 1.800 de kilometri de drumuri expres, proiecte evaluate la aproape 30 de miliarde de euro.
15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale
15 ianuarie – Ziua poetului naţional al României Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 165 de ani, este, din 2010, şi Ziua Culturii Naţionale. Sesiuni solemne, concerte, expoziţii, lansări de carte sau proiecţii de film în toate instituţiile de cultură din ţară, dar şi în centrele culturale româneşti din străinătate au marcat acest moment. Într-un interviu pentru Radio România, ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, s-a referit la subfinanţarea de care încă suferă Cultura, în opinia sa o soluţie putând fi elaborarea unei strategii naţionale pentru acest domeniu: “ Au trecut 25 de ani de la Revoluţie şi încă nu există aşa ceva – o strategie care, dincolo de ciclurile electorale, să promoveze valorile culturii şi civilizaţiei româneşti în ţară şi în străinătate.” Cultura română are nevoie vitală de coerenţă şi creativitate, de un management performant şi de o gestionare optimă a propriilor resurse de competenţă, mai spune ministrul de resort.
