Retrospectiva săptămânii 10-16.07.2022
România - de acord ca cerealele ucrainene să treacă prin canalul Bâstroe; Executivul României a aprobat proiectul de lege privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi Suediei...
Leyla Cheamil, 16.07.2022, 11:30
România – de acord ca cerealele ucrainene să
treacă prin canalul Bâstroe
România şi-a dat acordul pentru ca nave sub
pavilion ucrainean încărcate cu cereale să poată tranzita braţul
Chilia şi canalul Bâstroe. Construirea celui din urmă de către Ucraina este
motiv de dispută între București și Kiev, deoarece trece prin mijlocul Deltei
Dunării şi încalcă unele convenţii internaţionale de protecţie a mediului. După
cum se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe, decizia
autorităţilor române vine în contextul eforturilor de sprijinire a Ucrainei în
vederea reducerii consecinţelor agresiunii premeditate, ilegale şi
nejustificate a Federaţiei Ruse. În document se precizează că acest acord are o
natură excepţională, fiind avută în vedere importanţa diversificării şi
fluidizării căilor de transport utilizate pentru exporturile ucrainene de cereale.
Ministerul de Externe atrage, totodată, atenţia că România îşi menţine poziţia
de principiu privind proiectul dezvoltării pentru navigaţie a Canalului
Bâstroe, precum şi necesitatea ca acesta să respecte prevederile dreptului
internaţional aplicabil, inclusiv reglementările legate de protecţia mediului.
Executivul României a aprobat proiectul de lege
privind ratificarea protocoalelor de aderare la NATO a Finlandei şi
Suediei
Guvernul
de la București a aprobat, miercuri, proiectul de lege privind ratificarea
protocoalelor de aderare la Alianța Nord-Atlantică a Finlandei şi
Suediei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.
Potrivit acestuia, România se află printre primele state care au iniţiat aceste
demersuri de adoptare în plan naţional a deciziei de aderare la NATO
a Finlandei şi Suediei. Acest demers confirmă, pe de o parte, succesul
Organizaţiei Nord-Atlantice ca organizaţie de securitate, dar şi politica
Uşilor deschiseˮ, care a permis consolidarea, întărirea şi extinderea
capacităţii sale de a furniza membrilor săi garanţii de securitate, cele mai
puternice garanţii de securitate’, a declarat Dan Cărbunaru. Cele două țări
au depus, în mai, cererile de aderare, pe fondul războiului din Ucraina.
Potrivit experților, aderarea lor va face Alianța mai puternică, pentru că
Marea Baltică va fi aproape în totalitate înconjurată de membrii NATO şi graniţa
Alianţei cu Rusia va fi mai mare. Cele două state îşi păstraseră neutralitatea
timp de zeci de ani, în condiţiile în care pacea europeană nu fusese ameninţată
după cel de-al Doilea Război Mondial.
Comisia Europeană
şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti
Grație
unei creşteri surprinzătoare de 5,2% în primul trimestru, Comisia Europeană
a decis să-şi îmbunătăţească estimările privind evoluţia economiei româneşti în
acest an, de la 2,6% cât anticipa în luna martie până la 3,9%, conform
previziunilor economice de vară, publicate joi. În schimb, Executivul comunitar
şi-a revizuit în jos estimările referitoare la evoluţia economiei româneşti în
2023, de la 3,6% până la 2,9%, în contextul în care se aşteaptă la o încetinire
a ritmului de creştere atât la nivel mondial cât şi la nivelul UE. Consumul privat şi investiţiile urmează să fie
principalele motoare de creştere atât în acest an cât şi anul următor, în timp ce
exporturile nete vor acţiona ca o frână asupra PIB şi vor duce la o adâncire a
deficitului comercialˮ, susţine Comisia Europeană. În acelaşi timp, Executivul comunitar şi-a
majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de
la 8,9% până la 11,1%, urmând ca, în 2023, inflaţia să se reducă la 7,2%, un
declin mai modest faţă de cel prognozat în primavară. Atunci, Executivul
comunitar miza, în cazul României, pe o inflaţie 5,3% în 2023.
Crește
numărul cazurilor de Covid în România
Numărul cazurilor noi de
SARS CoV-2 este în creștere în România. În această săptămână, s-au înregistrat,
zilnic, cîteva mii de cazuri. Urmarea a fost că autorităţile
au revenit la raportarea zilnică a infectărilor. Timp
de o lună, bilanţul fusese prezentat doar o dată pe săptămână. Specialiștii
sunt de părere că noua subvariantă Omicron, care a generat actualul val de
infectări la nivel internaţional şi a fost identificată şi în România,
diminuează, în mare parte, protecţia oferită atât de vaccin, cât şi de trecerea
prin boală, însă, în general, pare să nu provoace forme grave. Ministrul
Sănătăţii, Alexandru Rafila, recomandă revenirea la măsurile de protecţie
sanitară, purtarea măştii şi evitarea spaţiilor aglomerate. În ceea ce privește
vaccinarea, el recomandă administrarea serului anti-COVID în toamnă, când va
apărea o nouă variantă a acestuia. Ministrul Sănătăţii a subliniat că actualul
vaccin nu mai este eficient împotriva noilor tulpini Omicron.
Raport al
CE privind respectarea statului de drept în România
Comisia
Europeană recomandă României, într-un raport dat publicității miercuri, să ia
măsuri pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi
urmărirea penală a infracţiunilor în sistemul judiciar şi să se asigure că
revizuirea legilor justiţiei consolidează garanţiile privind independenţa
sistemului, inclusiv prin reformarea regimului disciplinar al magistraţilor.
Executivul Comunitar precizează că secţia de investigare a infracţiunilor din
sistemul judiciar a fost desfiinţată, dar rămân unele preocupări legate de
urmărirea penală a unor asemenea delicte. Se recomandă, totodată, o consultare
publică eficientă înainte de adoptarea proiectelor de lege, o mai mare
transparenţă a finanţării partidelor politice, precum şi o îmbunătăţire a
normelor şi mecanismelor de consolidare a independenţei editoriale a
serviciilor publice de media. La capitolul presă, Comisia Europeană atrage
atenţia că nu există suficientă transparenţă în ceea ce priveşte difuzarea de
conţinut plătit de partidele politice, în afara campaniilor electorale, iar
accesul jurnalistilor la informaţii rămâne deficitar. Bruxelles-ul mai spune că
persistă şi îngrijorările privind funcţionarea şi bugetul Consiliului Naţional
al Audiovizualului şi atrage atenţia că România nu a transpus, încă, directiva
privind serviciile media audiovizuale, aşa cum a fost modificată în 2018.