Retrospectiva săptămânii 10.12 – 16.12 2023
Sumar: Bugetul României în 2024; În Schengen, pe etape?; Decizie majoră la summitul Uniunii Europene; Elevi români la superlativ
Roxana Vasile, 16.12.2023, 11:30
Bugetul României în 2024
Guvernul de coaliție PSD-PNL de la București a aprobat, joi, târziu în noapte, proiectele de lege privind bugetul de Stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2024 , înainte de a le trimite Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare până de Crăciun. Bugetul de anul viitor este construit pe o creştere economică de 3,4%, o inflaţie medie anuală de 6% şi un deficit de 5% din PIB. Bugetul este axat, de asemenea, pe investiţii de aproximativ 7% din PIB. Educaţia va primi cele mai multe fonduri din istorie. De creşteri de bugete vor beneficia și Transporturile şi Sănătatea. De asemenea, Ministerului de Interne i-a fost alocat 1 miliard de lei în plus (200 de milioane de euro) pentru lupta împotriva consumului de droguri. De la 1 iunie, salariul minim pe economie va fi de 3.700 lei (740 euro).
Potrivit premierului Marcel Ciolacu, pensiile vor fi mărite, de la 1 ianuarie, cu rata inflaţiei de 13,8%, urmând ca, de la 1 septembrie, să fie recalculate în favoarea beneficiarilor. Vor fi majorate și salariile profesorilor şi există necesarul pentru o mărire de 5% în întreg sistemul bugetar, excepție făcând demnitarii. Nu vor exista creşteri de taxe în 2024, majorarea de venituri fiind exclusiv efectul investiţiilor şi al luptei contra evaziunii – a mai spus premierul, al cărui Guvern nu a ținut, însă, cont de avizul negativ – consultativ, dar obligatoriu – al Consiliului Economic şi Social.
Bugetul pe 2024 este o mostră colosală de cinism: Titanicul se scufundă şi ei dau cu artificii – a reacționat, într-un comunicat, și formațiunea parlamentară de opoziție AUR.
Tot joi, Guvernul a adoptat și o nouă ordonanţă de urgență care prevede, în sectorul bugetar, eliminarea bonurilor valorice, îngheţarea sporurilor şi primelor şi compensarea orelor suplimentare doar cu zile libere. Noua ordonanţă vine în completarea celei pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în toamnă, cu scopul de a ţine deficitul sub control. Sindicatele au anunţat că se aşteaptă la proteste sociale de amploare.
În Schengen, pe etape?
Bucureştiul aşteaptă un calendar precis în privinţa aderării României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen, mai întâi cu aeroporturile din martie 2024, apoi și cu frontierele terestre de la finalul aceluiași an. Aceasta, după ce Austria a anunţat oficial, săptămâna aceasta, că ar fi de acord ca România şi Bulgaria să intre în Schengen, într-o primă fază, doar cu frontierele aeriene, deși ambele îndeplinesc de mulți ani toate criteriile tehnice de aderare impuse.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, dorește, însă, mai multe progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale Uniunii Europene, Comisia să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a granițelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă, dar și ca România şi Bulgaria să preia solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni. Sofia consideră drept inacceptabile condiţiile, în timp ce Bucureștiul le interpretează ca un pas înainte, dar care trebuie privit cu prudenţă.
Dosarul Schengen nu a fost inclus pe agenda Consiliului European de la acest sfârșit de săptămână, însă nuanțarea poziţiei Austriei a permis discuţii în marja reuniunii de la Bruxelles, la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Acesta a spus că negocierile rămân foarte complicate și că e posibil să fie organizat un Consiliu ministerial extraordinar spre sfârşitul acestei luni dedicat subiectului. România merită o aderare completă la spaţiul Schengen, nu un compromis umilitor – a reacționat USR, în opoziție parlamentară la București.
Decizie majoră la summitul Uniunii Europene
Liderii statelor Uniunii Europene au decis, la Bruxelles, să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova românofonă, după ce au reuşit să convingă Ungaria să nu se opună. Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o decizie istorică ce vine după progresele remarcabile făcute de ambele state în privinţa reformelor solicitate de Comisia Europeană.
Vă sprijinim, fiţi curajoşi, faceţi reformele şi împreună mergem mai departe. – a declarat șeful Statului român. În schimb, aceiași lideri ai Uniunii au eşuat în a convinge Budapesta să-şi ridice veto-ul asupra unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro acordat Ucrainei pe o perioadă de patru ani, începând de anul viitor.
Tot săptămâna aceasta, la Sinaia, stațiune românească din Carpații Meridionali, a avut loc conferinţa internaţională Reconstrucţia Ucrainei şi rolul strategic al României. S-a discutat despre rolul Dunării, provocările pentru libertatea de navigaţie, securitatea energetică, securitatea alimentară şi infrastructura critică.
În paralel, autoritățile române au condamnat ferm, din nou, atacurile ruseşti împotriva infrastructurii civile din Ucraina şi de-a lungul Dunării, după ce încă o dronă s-a prăbușit necontrolat, săptămâna aceasta, în zona localităţii românești Grindu, din zona de graniță cu Ucraina.
Elevi români la superlativ
Marți, la București a avut loc Gala anuală de premiere a olimpicilor internaţionali. Au fost recompensați 138 de elevi care au obţinut 164 de medalii, premii şi menţiuni la 28 de olimpiade internaţionale şi concursuri regionale, dar şi profesorii care i-au pregătit şi unităţile de învăţământ în care aceştia studiază. Performanţa sistemului de învăţământ este un element obligatoriu pentru ca România să se dezvolte – a declarat, cu acest prilej, premierul Marcel Ciolacu.
