Retrospectiva săptămânii 10.04 – 16.04.2022

Sumar: Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ; Consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est; Comisarul european pentru Transporturi, la București; Legea offshore, în dezbaterea Parlamentului

Corina Cristea, 16.04.2022, 11:30

Programul ʺSprijin pentru Româniaʺ

Coaliția
PSD-PNL-UDMR aflată la putere în România a convenit asupra unui pachet de
măsuri economice și sociale menit să prevină efectele crizei energetice și să
compenseze creșterile de prețuri. O
parte dintre măsuri au fost deja adoptate în Parlamentul de la București. Planul Sprijin pentru România
are o valoare de aproximativ 17 miliarde de lei (circa 3,5 miliarde de
euro), mai mult de jumătate provenind din fonduri europene. Printre cele mai
importante decizii se numără creșterea salariului minim în agricultură și în
industria alimentară, acordarea de vouchere pentru persoanele cu venituri mici,
precum și subvenții și ajutoare pentru IMM-uri și fermieri. 300 de milioane de
euro sunt pentru compensarea creșterii prețurilor, IMM-urile vor primi până la
400 de mii de euro pe companie pentru stimularea investițiilor, firmele de
transport vor putea deconta 50 de bani la litrul de carburant, iar fermierii
vor primi bani sub formă de granturi. Alte măsuri vizează o creștere voluntară,
scutită de taxe, a salariului minim, dublarea normei de hrană pentru pacienții
din spitale și creșterea valorii tichetelor de masă. Pachetul are trei
obiective principale, spune premierul Nicolae Ciucă: susținerea economiei
pentru o creștere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale și
solidaritatea între generații. Aproape 12 milioane de persoane urmează să
beneficieze de măsurile sociale din acest program guvernamental, spun
autoritățile. Între timp, Institutul
Naţional de Statistică a anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna
martie la 10,15% – un nivel record al ultimilor 18 ani.

Consolidarea prezenţei NATO pe
Flancul de Est

Conflictul din Ucraina și
consolidarea prezenţei NATO pe Flancul de Est au dominat discuţiile purtate,
marți, la București, de preşedintele Klaus Iohannis cu premierul Belgiei,
Alexander De Croo. Este nevoie de un nou concept strategic al NATO, care trebuie să
reconfirme apărarea colectivă ca sarcină fundamentală prioritară a Alianţei şi
să menţioneze explicit că Rusia este principala ameninţare la adresa
securităţii, consideră șeful statului, care a anunțat că, în această
primăvară, grupul de luptă al NATO va fi constituit pe teritoriul României,
după finalizarea negocierilor dintre aliaţi. La rândul său, premierul Belgiei a
spus că NATO este o Alianță puternică pe care România poate conta: frontiera
dumneavoastră este şi frontiera noastră şi o vom apăra, a declarat Alexander
De Croo. 300 de militari belgieni fac parte din forţa de răspuns a NATO,
activată de Consiliul Nord-Atlantic pe 25 februarie, imediat după declanșarea
războiului de către Moscova. Ei s-au alăturat, în martie, celor 500 de militari
francezi, deja prezenţi la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, din sud-estul
României. Baza a fost vizitată, în această săptămână, de șeful statului român
și de premierul belgian, însoțiți de Nicolae Ciucă, primul-ministru român, care
a subliniat că aliaţii trebuie să fie pregătiţi pentru o criză de durată şi
pentru situaţia în care această criză se va extinde mai aproape de graniţa
NATO.

Comisarul european pentru
Transporturi, la București

Comisarul
european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, s-a aflat timp de două zile
la București, unde a participat, alături de premierul Nicolae Ciucă, la o
conferinţă privind viitorul Europei, organizată de reprezentanţa Executivului
comunitar în România. De asemenea, a discutat într-o videoconferinţă cu
miniştrii transporturilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Premierul
Nicolae Ciucă și comisarul european Adina Vălean au convenit să
colaboreze strâns în scopul facilitării transportului feroviar,
rutier, fluvial şi maritim al mărfurilor din Ucraina şi Republica Moldova,
vecine României. Nicolae Ciucă a lăudat iniţiativa comisarului
Vălean de a înfiinţa un grup de lucru menit să identifice soluţii pentru
creşterea gradului de absorbţie de către România a fondurilor europene alocate
proiectelor în domeniul infrastructurii de transport.

Legea
offshore, în
dezbaterea Parlamentului

Proiectul de modificare a legii offshore, care reglementează
exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră,
a ajuns în Parlament, unde va fi dezbătut în procedură de
urgență, după patru ani de la prima variantă, care nu a făcut decât să alunge
investitorii. Coaliția de guvernare propune acum o variantă mai echilibrată
despre care spune că va aduce avantaje și statului și companiilor care vor
exploata zăcămintele. Statul și companiile din România vor avea prioritate la
cumpărarea gazului exploatat, surplusul urmând să fie exportat. 60% din
profitul obţinut din exploatarea gazelor natural va reveni statului, iar 40%
investitorilor. De asemenea, documentul prevede eliminarea impozitării
suplimentare a veniturilor pentru prețurile de vânzare la care investitorii nu
realizează supraprofituri, cu excepția menținerii grilei de impozitare în cazul
veniturilor suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri mai mari de
85 de lei pe MW/oră. O altă modificare este eliminarea limitării deducerii
investițiilor pentru calculul impozitului pe profit. Dezbaterea proiectului în
regim de urgență vine pe fondul crizei din energie și al demersului de eliminare
a dependenței de gazele rusești. Analiștii economici cred că varianta propusă
va reuși să impulsioneze investițiile, însă chiar și așa până la exploatarea
zăcămintelor vor mai trece câțiva ani.