Retrospectiva săptămânii 10.03 – 16.03.2024
Despre Tezaurul României, la Bruxelles/ Despre preşedintele Iohannis, la NATO/ Despre Ucraina, fără trupe româneşti/ Despre economie, la OCDE/ Despre vize, Simona Halep.
Bogdan Matei, 16.03.2024, 11:25
Eveniment Top
Despre Tezaurul României, la Bruxelles
Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Rusiei să restituie integral tezaurul naţional al României, pe care şi l-a însuşit ilegal. Acesta este un caz internaţional fără precedent de însuşire ilegală a rezervelor de aur şi a obiectelor de patrimoniu şi reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească -subliniază eurodeputaţii.
Potrivit rezoluţiei, Parlamentul salută eforturile substanţiale ale Uniunii Europene de a proteja patrimoniul naţional, cultural şi istoric, prin punerea în aplicare a legislaţiei şi a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale şi de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile ţărilor Uniunii, precum şi eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale. Eurodeputaţii solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să includă restituirea patrimoniului naţional român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relaţiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părţi.
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă aliată tezaurul naţional (ce a inclus cantităţi însemnate de aur, obiecte de partimoniu, colecţii de artă, bijuterii, arhive), pentru a fi protejate în cazul ocupării teritoriului naţional de trupele inamice germane, austro-ungare, bulgare și turcești. După instalarea la putere a regimului bolșevic fondat de Vladimir Ilici Lenin, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia, cea mai mare parte din valori rămânând nerestituite până în prezent. Problema returnării Tezaurului a fost discutată, fără succes, vreme de decenii, de o comisie mixtă româno-rusă.
Despre preşedintele Iohannis, la NATO
Preşedintele României, Klaus Iohannis, îşi va încheia, în 2024, cel de-al doilea mandat prezidenţial de cinci ani la care i-a dat dreptul Constituţia. Şi, fapt anticipat de mulţi, el şi-aanunţat, marţi, candidatura la funcţia de secretar general al NATO. Funcţie pe care, tot anul acesta şi tot după un deceniu, o va părăsi norvegianul Jens Stoltenberg.
Ce-l legitimează pe Iohannis pentru şefia celei mai puternice alianţe politico-militare din istorie sunt, spune el, înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă aceasta, precum şi performanţele în NATO ale României, vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse. „Într-un context de securitate complicat, ţara noastră a dovedit că este un pilon de stabilitate în regiune” – a mai afirmat şeful statului, adăugând că este momentul ca România să-şi asume o şi mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euroatlantice.
Din câte se ştie în acest moment,preşedintele României îl va avea contracandidat la şefia NATO pe premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională. Acesta pare favorit, fiindcă are sprijinul marilor puteri din NATO: Statele Unite, primul între egali în Alianţă, Marea Britanie, Franţa şi Germania. Dar alegerea se face prin consultări diplomatice între toate statele membre, iar decizia e anunţată doar când se ajunge la consens asupra unui singur candidat. Iar Rutte, prost prizat în cancelariile din Turcia, România, Ungaria ori Bulgaria, este acum departe de această unanimitate.
Despre Ucraina, fără trupe româneşti
România nu va trimite combatanţi în Ucraina – a declarat, tot marţi, preşedintele Iohannis, menţionând că Ucraina nu este membru NATO, deci nu poate beneficia de prezenţa trupelor Alianţei „Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri şi vom continua” – a subliniat şeful statului. „O posibilă trimitere de combatanţi în Ucraina nu poate fi luată în considerare sub mandat NATO, fiindcă Ucraina nu este aliat NATO” – a punctat Iohannis. El a mai spus că „dacă există înţelegeri bilaterale între un stat şi Ucraina pe orice temă, acestea pot fi onorate.”
Despre economie, la OCDE
Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor – a declarat secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann. El a menţionat că instituţia pe care o conduce estimează o reducere a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă, în acest scop, va fi nevoie de reforme susţinute.
Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei. De asemenea, este necesar un grad de conformare fiscală mai mare. Potrivit secretarului general al OCDE, este importantă şi utilizarea completă a fondurilor europene, pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB, care trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport – a mai spus Mathias Cormann.
Despre vize, cu Simona Halep
Jucătoarea română de tenis Simona Halep a plecat luni la Miami, unde va disputa primele meciuri oficiale după mai bine de un an şi jumătate de suspendare, pentru un presupus dopaj. Într-o postare pe o reţea de socializare, fostul număr al tenisului feminin mondial a mulţumit Ambasadei Statelor Unite pentru sprijinul pe care i l-a acordat în obţinerea vizelor pentru ea şi echipa sa. Totodată, jucătoarea de tenis i-a îndemnat pe români să sprijine programul Visa Waiver. Astfel, ea a făcut apel la cei care au deja vize să şi le reînnoiască, inclusiv prin poştă. În acest fel va creşte rata de vize aprobate, o condiţie esenţială pentru ca România să intre în acest program de acces liber în Statele Unite. Turneul de la Miami va începe pe 17 martie.
