Retrospectiva săptămânii 10.01 – 16.01.2016
Sumar: Cazul Bodnariu în atenţia autorităţilor române; România şi absorbţia fondurilor europene; Vizita la Berlin a ministrului român de externe, Lazăr Comănescu; Scriitori din închisori în atenţia procurorilor anticorupţie
România Internațional, 16.01.2016, 11:06
Cazul Bodnariu în
atenţia autorităţilor române
Cazul familiei mixte româno-norvegiene Bodnariu, căreia
autorităţi locale norvegiene i-au luat toţi cei cinci copii, cu vârste cuprinse
între 3 luni şi 10 ani, pentru presupuse corecţii fizice primite din partea
părinţilor, a declanşat un val de reacţii în societate. In ultimele săptămâni
au avut loc, în ţară şi în străinătate, demonstraţii de
solidaritate cu această familie, precum şi ample dezbateri. In paralel, autorităţile de
la Bucuresti au făcut demersuri, în limita prerogativelor, pentru a ajuta
familia să se reîntregească. Purtătorul de cuvânt al MAE român a precizat că demersul de comunicare publică în acest caz a ţinut cont atât de
respectarea legislaţiei, cât şi de sensibilitatea familiei. Ambasadorul
român la Oslo, Adrian Davidoiu, a discutat cu oficiali din Ministerul de
Externe norvegian şi a explicat că este vorba despre un caz social cu impact
media foarte mare, motiv pentru care a propus o cooperare politică în
gestionarea acestuia. În plus, Davidoiu a cerut integrarea copiilor, care au
dublă cetăţenie, în familia extinsă din România a tatălui şi a solicitat ca
părinţii să îşi poată vizita copiii instituţionalizaţi, iar minorii să nu fie
separaţi. Ambasada Norvegiei la Bucureşti a explicat că acţiunile Serviciului
norvegian de protecţie a copilului şi principiile care stau la baza lui îi
vizează pe toţi copiii din această ţară, indiferent de istoric, naţionalitate
şi stadiul de rezidenţă, principala lui preocupare fiind interesul superior al
acestora.
România şi absorbţia
fondurilor europene
România a reuşit să
folosească integral, în 2015, sumele alocate prin Fondul de Dezvoltare
Regională şi Fondul de Coeziune. Anunţul a fost făcut de comisarul european
pentru Politică Regională, Corina Creţu, în cadrul întâlnirii de la Bruxelles
cu ministrul român al fondurilor europene, Aura Răducu. Oficialul european s-a
declarat mulţumită că Bucureştiul a reuşit să evite, anul trecut, dezangajarea
sumei de un miliard de euro, pe care a avut-o la dispoziţie prin cel două
fonduri.Creţu a arătat că implementarea proiectelor din perioada de
programare 2007-2013, prima pe care România a experimentat-o ca nou stat membru
al UE, a avut un start slab, dar progresele au fost vizibile în a doua parte a
perioadei. Banii europeni au fost folosiţi, între altele, pentru crearea a
peste 8.100 de noi locuri de muncă, pentru modernizarea a 400 de spitale şi
şcoli, dar şi pentru reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri
naţionale. Comisarul european a solicitat autorităţilor de la Bucureşti să
acorde atenţie noii perioade de programare 2014 – 2020, pentru care România are
alocate 22 de miliarde de euro prin intermediul celor două fonduri europene
Vizita la Berlin a
ministrului român de externe, Lazăr Comănescu
Seful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a facut o vizită oficială
la Berlin la invitaţia omologului său Frank-Walter Steinmeier. Discuţiile s-au
concentrat pe dimensiunea bilaterală si pe subiecte de interes major de pe
agenda europeană, regională şi internaţională. Comănescu a subliniat importanţa
Germaniei ca motor economic la nivel european şi ca partener al României. El a
spus că peste 20% din comerţul exterior al României se derulează cu această
ţară. In plus, în România
sunt active peste 20 de mii de firme cu capital german, care au creat peste 300
de mii de locuri de muncă.
Scriitori din închisori în atenţia procurorilor
anticorupţie
Ministrul român al Justiţiei, Raluca Prună, a
anunţat că va propune Guvernului adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pentru
abrogarea prevederii care permite reducerea pedepselor persoanelor condamnate,
în baza lucrărilor ştiinţifice scrise de acestea în penitenciar, după ce a
constatat că fenomenul a scăpat de sub control.
Dacă până în 2010, în detenţie era publicată maximum o lucrare ştiinţifică
pe an, în 2014 au apărut 90 de cărţi, iar în 2015, 340.
Numeroşi deţinuţi -
politicieni, foşti magistraţi, oameni din sport, oameni de afaceri, au profitat
de această prevedere, care le dă posibilitatea de a-şi
reduce perioada de detenţie cu 30 de zile, în cazul elaborării unei lucrări
ştiinţifice publicate.Direcţia Naţională Anticorupţie a
anunţat că s-a sesizat din oficiu în cazul lucrărilor scrise în penitenciare,
după ce a aflat că sunt deţinuţi care
au scris 10 lucrări în 18 luni de închisoare sau 180 de pagini în 12 ore. Procurorii au început cercetările pentru presupuse
infracţiuni de favorizare a făptuitorului şi au suspiciuni că pentru ajutarea
condamnaţilor s-ar fi creat un mecanism în care sunt implicaţi
profesori universitari, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor
din penitenciare. Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a solicitat, şi el, o
analiză punctuală a cazurilor în care profesori şi conferenţiari au dat
recomandări pentru cărţi scrise de deţinuţi.
Dublă sărbătoare în România – Ziua Culturii Naţionale şi 166 de ani
de naşterea poetului Mihai Eminescu
România sărbătoreşte pe 15 ianuarie Ziua
Culturii Naţionale şi împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului Mihai
Eminescu, considerat
ultimul mare reprezentant al romantismului european. Ziua Culturii
Naţionale a fost instituită de Parlament, în 2010, la propunerea Academiei
Romane. Ca în fiecare an, misiunile diplomatice şi consulare, precum şi
institutele culturale româneşti din străinătate au organizat evenimente
speciale, dedicate acestei zile. Aniversarea lui Eminescu a fost celebrată oficial
şi în Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă), precum şi
de comunităţile româneşti din afara graniţelor.
