Retrospectiva săptămânii 1/12 – 7/12/2013
Bugetul de stat al Romaniei si cel al asigurararilor sociale pe 2014 a fost adoptat de Legislativul de la Bucuresti; Majorarea accizei la carburanţi motiv de dispute politice la nivel înalt, inclusiv pe Memorandumul României cu FMI ,CE si BM...
România Internațional, 07.12.2013, 08:13
Bugetul de stat al Romaniei si cel al asigurararilor sociale pe 2014 a fost adoptat de Legislativul de la Bucuresti
Parlamentul Romaniei a adoptat, in trei minute, si dupa doar o zi şi jumătate de dezbateri, bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale pe 2014. Acesta a fost construit pe o creştere economică de 2,2%, o inflaţie de 2,4% şi un curs mediu de schimb de 4,45 lei pentru un euro. Premierul Victor Ponta a declarat ca bugetul nu prevede tăieri de bani pentru nici o categorie socială, ci dimpotriva, o creştere a salarului minim, în două etape, până la 900 de lei, (circa 200 de euro), majorarea pensiilor cu circa patru procente şi a salariilor profesorilor debutanţi cu 10 procente. Seful guvernului de centru stanga a mai spus ca in bugetul de anul viitor sunt alocate circa 8,8 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructura, inclusiv constructia de autostrazi. În contrapartidă, fiscalitatea va creste si mai mult, în principal din cauza majorării accizei pe carburant cu şapte eurocenţi per litru. Măsura, pe care Executivul vrea sa o aplice de la 1 ianuarie pentru a-si mari veniturile la buget, a starnit un val de critici. Opoziţia sustine că bugetul votat de parlamentarii USL este nociv pentru economie şi nivelul de trai al românilor. Seful statului, Traian Basescu a anuntat ca nu va promulga bugetul de stat din cauza majorarii acciziei pe carburanti. In opinia sa, masura contravine intereselor Romaniei si sanselor de relansare a economiei, pentru ca va duce la o crestere a inflatiei si a riscului de faliment al multor companii. El a spus va retrimite bugetul de stat parlamentului pentru o nouă analiză, iar dacă va descoperi situaţii de neconstituţionalitate, are în vedere şi atacarea acestuia la CCR.
Majorarea accizei la carburanţi motiv de dispute politice la nivel înalt, inclusiv pe Memorandumul României cu FMI , CE si BM
In premieră, preşedintele român Traian Băsescu a anunţat că refuză să-şi pună semnătura, absolut obligatorie, pe Memorandumul convenit de guvern cu FMI, CE si Banca Mondiala.. Motivul – aceeaşi majorare a acciziei la carburanţi, stipulată în document, care trebuia să fie discutat în boardul FMI în decembrie. Preşedintele a precizat că Romania nu depinde de tranşele de bani de la Fond şi doreşte renegocierea acestei accize la viitoarea vizită la Bucureşti a delegatiei FMI din ianuarie 2014. Anunţul sefului statului a fost dur criticat de premierul Victor Ponta, care l-a acuzat pe acesta de iresponsabilitate. Primul-ministru a mai facut o încercare de a pune capat conflictului generat de majorarea acestei accize si s-a intilnit cu preşedintele. Cei doi au rămas,insa, pe poziţii diametral opuse. Ppresedintele insistă că sumele colectate la buget prin creşterea cu 7 eurocenţi a accizei la combustibil ar putea fi folosite în scop electoral. El a precizat ca are propuneri precise privind resursele necesare mentinerii deficitului bugetar convenit cu instituţiile financiare, fără a fi nevoie de majorarea acestei accize. Premierul sustine ca banii proveniti din marirea accizei la combustibili vor fi folositi la dezvoltarea infrastructurii rutiere.
Limba Romana a fost recunoscuta drept limba oficiala in Rep. Moldova
Curtea Constituţională din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) a recunoscut, joi, limba română drept limbă oficială. Instanta suprema de la Chisinau a decis că textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, din anul 1991, care prevede că limba de stat este cea română prevalează asupra prevederilor Constituţiei, adoptată în 1994, potrivit căreia limba de stat este cea moldovenească”. Sintagma limba moldovenească a fost promovată de regimul sovietic, dar şi după destrămarea URSS, de catre susţinătorii curentului moldovenismului. La Bucuresti, presedintele Traian Basescu a catalogat decizia Curtii Constitutionale de la Chisinau drept un act de dreptate fata de istorie, care pune capat unor incercari de mistificare a unor adevaruri culturale si istorice. Premierul Victor Ponta a salutat si el decizia, calificand-o ca fiind una istorica.
Romania si Bulgaria dezamagite de amanarile repetate ale statelor UE privind aderarea la Schengen a celor doua tari
România şi Bulgaria au prezentat, joi, la Consiliul JAI, de la Bruxelles, o declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare. Bucureştiul şi Sofia au reiterat că au îndeplinit toate criteriile acquis-ului Schengen. La reuniune, ministrii de interne si ai justitiei din statele UE nu au stabilit o data la care cele doua tari vor primi acest drept. Germania, Olanda, Franta, Marea Britanie si-au exprimat opozitia fata de deschiderea spatiului comunitar de libera circulatie pentru Romania si Bulgaria, cele doua fiind suspectate ca ar putea deveni sursa unui flux migrational greu de controlat.
România, printre cele 19 ţări care participă la Sistemul European de Supraveghere a Frontierelor (EUROSUR)
Desi nu este membra Schengen, România se află printre cele 19 ţări care participă la noul sistem european de supraveghere a frontierelor externe (EUROSUR), devenit operaţional din 2 decembrie. Obiectivul EUROSUR este de a îmbunătăţi detectarea, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, dar şi a criminalităţii transfrontaliere. EUROSUR este instituit în mai multe etape, din 2 decembrie, sistemul incluzand cele 18 state membre de la frontierele externe meridionale şi orientale ale UE, inclusiv România, dar si Norvegia, ţară ne-membră a UE, dar asociată Spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi ţările asociate spaţiului Schengen vor participa la EUROSUR începând cu 1 decembrie 2014.
