Retrospectiva săptămânii 1/09-7/09/2013
Debut al unei noi sesiuni parlamentare în România; Proteste în România şi în străinătate împotriva proiectului Roşia Montana; Reacţii după uciderea unui copil de către câinii fără stăpân...
Corina Cristea, 07.09.2013, 07:24
Debut al unei noi sesiuni parlamentare în România
Parlamentul României şi-a reluat activitatea, după vacanţa de vară. Senatorii şi deputaţii care aparţin Uniunii Social Liberale, aflată la guvernare, spun că şi-au stabilit ca urgenţe în această sesiune ordinară adoptarea noii Constituţii şi legea referendumului. Dar şi modificarea legii privind regiunile de dezvoltare. Principala forţă a opoziţiei, Partidul Democrat Liberal, a anunţat că a depus deja la Parlament un proiect pentru înfiinţarea Autorităţii pentru Protecţia Investitorilor, care vizează reducerea fiscalităţii. Printre măsurile propuse se află diminuarea cotei unice la 12%, micşorarea CAS cu 5%, scutirea de impozite pe profitul reinvestit pentru capitalizare şi creşterea salariului minim pe economie la circa 225 euro. Bugetul de stat pentru 2014 şi descentralizarea sunt obiectivele UDMR, pe lista importantei minorităţi maghiare din România aflandu-se şi obiectivul păstrării legii educaţiei într-o formă care să nu aducă atingere învăţâmântului în limba maternă.
Proteste în România şi în străinătate împotriva proiectului Roşia Montana
Opozanţi ai proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montana au protestat în Bucureşti, dar şi în alte oraşe din România sau din stăinătate. Manifestaţiile survin deciziei premierului Victor Ponta de a trimite în parlament controversatul proiect, amânat de câţiva ani. Ecologiştii se opun metodei de extracţie cu cianuri pentru că, spun ei, implică riscuri majore de poluare ireversibilă a mediului. Istoricii, susţin, în acelaşi timp, că exploatarea minieră ar urma să distrugă vestigii istorice unice în lume. De cealaltă parte, sunt cei care spun că prin acest proiect s-ar dezvolta zona, ar fi create noi locuri de muncă într-o zonă grav afectată de şomaj, iar beneficiile economice directe aduse României ar fi de peste 5 miliarde de dolari. Premierul a explicat că guvernul a fost obligat să adopte noul proiect de lege pentru că altfel statul român ar fi trebuit să plătească despăgubiri de peste doua miliarde de dolari firmelor implicate. Victor Ponta a mai spus că proiectul a fost trimis la legislativ pentru o dezbatere transparentă.
Reacţii după uciderea unui copil de către câinii fără stăpân
Moartea unui copil de patru ani, sfâşiat de câini fără stăpân în apropierea unui parc din Bucureşti, a provocat reacţii atât în rândul opiniei publice cât şi al autorităţilor din România. Dezbaterea, săptămâna viitoare, a unei legi în parlament privind câinii comunitari, consultarea populară prin referendum la Bucureşti şi demararea unei ample campanii concrete de strângere şi eutanasiere a câinilor fără stăpân – sunt posibilele acţiuni conturate în urma dramei produse în această săptămână. În opinia preşedintelui Traian Băsescu, este necesară o ordonanţă de urgenţă care să prevadă eutanasierea câinilor maidanezi care nu au fost adoptaţi după un interval de timp rezonabil. Se estimează că în Bucureşti sunt circa 65 de mii de câini fără stăpân.
Privatizarea CFR Marfă
Ministerul Transporturilor de la Bucureşti a semnat, la începutul acestei săptămâni, cu Grup Feroviar Român (GFR), companie controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, contractul de privatizare a companiei CFR Marfă. În iunie, GFR a fost declarat căştigător în procesul de privatizare a companiei de stat, oferind 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acţiuni. În plus, GFR şi-a asumat investiţii de 900 milioane lei (peste 200 de milioane de euro). Privatizarea CFR Marfă, companie cu mari pierderi şi datorii, face parte din măsurile asumate de guvern în acordul preventiv încheiat cu Fondul Monetar lnternaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în 2011.
După 23 de ani, procurorii români au formulat din nou o acuzaţie de genocid
La Bucureşti, fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sarat în perioada comunistă, Alexandru Vişinescu, acum în vârstă de 88 de ani, a fost pus sub acuzare pentru genocid. El este primul român acuzat de crime contra umanităţii, după fostul dictator comunist Nicolae Ceauşescu. Vişinescu s-a prezentat, la începitul acestei săptămâni, la Parchetul instanţei supreme pentru a da declaraţii în dosarul în care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului l-a denunţat pentru moartea unor deţinuţi politici între 1956 si 1963. Mulţi dintre ei şi-au pierdut viaţa din cauza regimului foarte dur care ar fi fost impus de Alexandru Vişinescu în perioada amintită, în care acesta a condus penitenciarul. Alexandru Visinescu este unul dintre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului.
Festivalul Enescu
La Bucureşti şi în alte câteva oraşe din România se desfăşoară până pe 28 septembrie, a XXI-a editie a Festivalului Internaţional de muzică “George Enescu”, unul din cele mai prestigioase din Europa.. Peste 150 de evenimente sunt programate să aibă loc la această ediţie a festivalului care, potrivit organizatorilor, oferă un mix cultural unic, care îl pune în valoare pe compozitorul român George Enescu, alături de alţi compozitori faimoşi. Iubitorii muzicii clasice se vor delecta timp de o lună cu numeroase concerte, recitaluri, spectacole de operă şi balet, conferinţe, workshopuri de compozitie. Festivalul George Enescu, care se desfăşoară o dată la doi ani, a fost înfiinţat în 1958, ca recunoaştere a geniului marelui compozitor român.