Retrospectiva săptămânii 1.05- 7.05.2016

Sumar: În România a început campania electorală pentru alegerile locale; Sănătatea din România, în atenţia autorităţilor; Nou ministru al Culturii; Decizii în PSD

Corina Cristea, 07.05.2016, 09:21

În România a început campania electorală pentru
alegerile locale

În România, pe 6 mai s-a dat startul campaniei pentru
alegerile locale din 5 iunie – primul test electoral din acest an pentru
formaţiunile politice. Campania se va încheia pe 4 iunie, iar primarii vor fi
aleşi într-un singur tur. Sunt în competiţie formaţiunile politice consacrate,
PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe partide nou-înfiinţate, în
condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015 se pot înfiinţa
partide cu cel puţin 3 membri. Este a treia oară în istoria
post-decembristă când un guvern tehnocrat organizează alegerile in România,
după cel condus de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi cel condus de
Mugur Isărescu, în 1999-2000. Pentru scrutinul de luna viitoare sunt organizate
peste 18.000 de secţii de votare. Ministrul de interne, Petre Tobă, dă
asigurări că acţiunile de pregătire a alegerilor se desfăşoară conform
calendarului.

Sănătatea din România, în atenţia autorităţilor

Premierul
Dacian Cioloş a cerut ministrului sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, să
găsească în cel mai scurt timp posibil soluţia pentru acreditarea unui
laborator care să verifice substanţele utilizate pentru dezinfectarea în
spitale, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu. El a precizat
că este de datoria ministerului şi implicit, a executivului să confirme
funcţionarea în termeni decenţi a sistemului de sănătate din România.
Declaraţiile survin după controalele efectuate în spitale din România ca urmare
a unei investigaţii jurnalistice care a dezvăluit faptul că substanţele principalului producător şi furnizor de dezinfectanţi
pentru spitalele româneşti ar avea o concentraţie mult mai scăzută decât
cea de pe etichetă. Verificările autorităţilor în 300 de spitale din România au arătat, însă, că
în 95 la sută din cazuri dezinfectanţii folosiţi de medici şi asistente sunt
eficienţi, iar ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, dă asigurări că
pacienţii sunt în siguranţă în acest moment. Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul European
de Prevenireşi Control al Bolilor, România se afla pe
primul în clasamentul rezistenţei bacteriilor intraspitaliceşti la orice
tratament.

Nou ministru al Culturii

Rezolvarea situaţiei de la Opera din Bucureşti şi
protecţia patrimoniului naţional – sunt câteva dintre priorităţile noului
ministrul român al culturii. Corina Şuteu spune că va continua în mandatul său
dialogul cu sectorul independent şi cu societatea civilă şi îşi propune să
acorde atenţie instituţiilor publice de cultură şi ameliorării legislaţiei. La
ceremonia de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis i-a spus noului ministru
că preia portofoliul culturii într-o perioadă dificilă în care aşteptările sunt
foarte mari. Numirea
Corinei Şuteu vine după ce premierul Dacian Cioloş l-a revocat pe predecesorul
acesteia, Vlad Alexandrescu, criticat pentru modul în care a gestionat scandalul
de la Opera Naţională din Bucureşti, unde într-o singură lună au fost schimbaţi
trei directori. Corina Şuteu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi
director al Institutului Cultural Român din New York.

Decizii în PSD

Revocarea
lui Valeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost
amânată, urmând să fie luată în discuţie în şedinţa următoare. Zgonea susţine
că revocarea sa este ilegală şi îi acuză pe social-democraţi că îşi doresc
acest post pentru interese personale şi de grup. Valeriu Zgonea a fost exclus
anterior din PSD, la scurt timp după criticile pe care i le-a adus liderului
social-democrat, Liviu Dragnea, care a
refuzat să îşi dea demisia din partid deşi a fost condamnat definitiv la doi
ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în dosarul
privind referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian
Băsescu.

Legea dării în plată va intra în vigoare pe 13 mai

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea dării în
plată, trimisă anterior spre reexaminare în Parlament. Astfel, cei care au
credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să
îşi plătească ratele pot cere băncii să preia casa şi creanţa lor să fie
ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la creditul pentru casă şi mulţi
dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li se adaugă şi cei care au luat
credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Ultimele date
ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de familii care au semnat un credit
ipotecar cu una dintre băncile din România. Legea dării în plată nu se aplică
şi celor care şi-au cumpărat case prin programul Prima Casă. Mai multe bănci au
anunţat deja majorarea avansului pentru creditele ipotecare.

Vizita comisarului european Corina Creţu

Aflată
într-o vizită în România în aceste zile, comisarul european pentru politică
regională, Corina Creţu, avertizează că Bucureştiul trebuie să accelereze
ritmul absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care nu a cheltuit
niciun euro din banii alocaţi pentru perioada 2014-2020. Oficialul european a
atras atenţia şi în ceea ce priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate
oraşelor din România şi pentru care a fost prelungit termenul până în iunie.
Este pentru prima dată în istoria UE când o parte din buget va fi gestionat
direct de oraşe, a precizat Corina Creţu. Potrivit vicepremierului Vasile Dâncu,
guvernul lucrează la simplificarea procedurilor pentru absorbţia fondurilor
comunitare, iar în anii următori România ar putea înregistra o explozie în atragerea
de bani europeni.