Retrospectiva săptămânii 09 – 15 martie 2025

Alegeri prezidenţiale fără Călin Georgescu/ Candidaţi vechi şi noi/ Mercenar dat în urmărire/ Măsuri pentru cei cu venituri prea mici şi pentru cei cu venituri prea mari/ Final de campanie europeană pentru campioană

Ştefan Stoica, 15.03.2025, 11:00

Alegeri prezidenţiale fără Călin Georgescu

În România, se încheie săptămâna în care pretendenţii la funcţia supremă în stat au putut să-şi depună candidatura pentru alegerile din luna mai. Procesul de validare a celor înscrişi va continua, însă, şi după 15 martie, data limită admisă de Biroul Electoral Central. Momentul aşteptat de toată lumea a fost cel în care dosarul de candidatură al extremistului prorus Călin Georgescu a ajuns la BEC. Amintim că acesta, un cvasinecunoscut în urmă cu 4 luni, câştigase neaşteptat turul unu al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, însă Curtea Constituţională a anulat scrutinul, decizie fără precedent, după ce a constatat că întregul proces electoral a fost viciat în favoarea lui Georgescu, cu largul concurs al Rusiei. Deloc surprinzător, BEC i-a respins, duminică, dosarul, invocând tocmai decizia CCR din decembrie trecut. Potrivit BEC, candidatura lui Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia, care se întemeiază pe alegeri corecte, integre şi imparţiale. CCR a confirmat, marţi, decizia BEC, astfel că aventura electorală a lui Călin Georgescu, începută pe TikTok şi care a provocat atâtea daune sistemului politic, ia sfârşit. Cei mai radicali susţinători ai lui Georgescu au protestat violent după ce au aflat verdictul BEC, provocând rănirea unor jandarmi şi distrugeri.

Candidaţi vechi şi noi

Rămaşi orfani după ce părintele lor ideologic a ieşit din cursa prezidenţială, liderii a două partide populiste şi ultranaţionaliste din Parlament, George Simion (AUR) şi Anamaria Gavrilă (POT) au decis, la sfatul lui Georgescu, să se înscrie amândoi în competiţie, pentru ca apoi unul din ei să se retragă. Zona autointitulată suveranistă este reprezentată şi de Diana Şoşoacă, SOS România, care e la a doua încercare, după cea de anul trecut, când candidatura i-a fost respinsă la Curtea Constituţională. Pe culoarul suveranist se mai află şi fostul premier şi lider social-democrat Victor Ponta, a cărui înscriere în competiţa prezidenţială i-a atras excluderea din PSD. Ponta a încercat să ajungă preşedinte şi în 2014, dar a pierdut atunci în faţa lui Klaus Iohannis. Un alt aspirant aflat la a doua tentativă este şi fostul lider liberal Crin Antonescu. El este candidatul comun al coaliţiei la guvernare PSD – PNL – UDMR şi reprezintă tabăra proeuropeană. Se va bate pentru voturile electoratului fidel apartenenţei României la structurile europene şi euroatlantice cu Nicuşor Dan, actualul primar al Bucureştiului, pentru prima dată în postura de prezidenţiabil, şi cu şefa USR, Elena Lasconi. Aceasta se calificase în finala din 2024, care nu s-a mai disputat.

Mercenar dat în urmărire

Instanţa supremă a respins, săptămâna aceasta, contestaţiile depuse de mercenarul Horaţiu Potra, apropiat al lui Călin Georgescu, de fiul său, Dorian Potra, şi de un alt membru al familiei, Alexandru Potra, şi a menţinut mandatele de arestare în lipsă, emise în urmă cu două săptămâni pe numele lor. Cei trei au fost daţi în urmărire generală după ce au părăsit teritoriul României. Alţi trei mercenari rămân în arest preventiv. În schimb, judecătorii au decis ca 11 mercenari din gruparea lui Potra să fie eliberaţi din arest preventiv şi să fie plasaţi în arest la domiciliu, în timp ce alte patru persoane au fost plasate sub control judiciar. În urma percheziţiilor făcute într-un dosar legat de finanţarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, anchetatorii au găsit în locuinţele folosite de Horaţiu Potra şi apropiaţii săi un veritabil arsenal militar, iar într-un seif ascuns sub podeaua casei teancuri cu bani şi lingouri de aur. Procurorii susţin că Horaţiu Potra şi grupul de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, pentru a crea haos.

Măsuri pentru cei cu venituri prea mici şi pentru cei cu venituri prea mari

Executivul de la Bucureşti a hotărât că pensionarii ale căror venituri din pensii nu depăşesc 2.574 lei, echivalentul a 515 euro, vor primi un sprijin financiar de 800 lei, aproximativ 160 de euro. Peste 2,5 milioane de pensionari sunt în această situaţie. Ei vor primi banii în două tranşe egale, prima în luna aprilie şi a doua în luna decembrie. De la cei cu venituri modeste, la privilegiaţii sistemului public: Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunţat că Guvernul a eliminat bonusurile nerușinate pe care le luau angajații Romsilva la pensionare. „Ne asigurăm că în Romsilva nu vor mai exista astfel de situații în care sfidarea înlocuiește bunul simț, așa cum s-a întâmplat în cazul premierii cu 100.000 de euro la pensionare a mai multor angajați, dintre care o parte au revenit pe funcții de îndată ce au încasat banii”, a spus ministrul. Potivit acestuia, numai în ultimii 2 ani, peste 1200 de angajaţi ai regiei pădurilor au beneficiat de aproape 200 de milioane de lei, adică 40 milioane de euro.

Final de campanie europeană pentru campioană

Campioana României la fotbal, formaţia bucureşteană FCSB, a fost eliminată în optimile Europa League de echipa franceză Olympique Lyon. După ce învinseseră cu 3-1 la Bucureşti, francezii s-au impus, joi, şi pe teren propriu, cu un categoric 4-0. Prestaţia campioanei în Europa a fost, însă, meritorie. În grupă, FCSB a obţinut 4 victorii şi 2 egaluri, pierzând doar în faţa a două celebre echipe britanice, Manchester United şi Glasgow Rangers. Apoi, s-a calificat în optimi după două victorii contra echipei elene Paok Salonic, antrenată de românul Răzvan Lucescu.