Retrospectiva săptămânii 09.06 – 15.06.2024

Sumar: Rezultatele alegerilor europarlamentare și locale din România; România susţine Ucraina vecină; Date statistice despre economia României; Vreme extremă în România

Daniela Budu, 15.06.2024, 11:23

Rezultatele alegerilor europarlamentare și locale din România

La alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie din România, Partidul Social Democrat a câştigat detaşat bătălia pentru primării, consilii locale si judeţene, iar împreună cu partenerul liberal de la guvernare a obţinut aproape jumătate din voturile pentru fotoliile de eurodeputaţi. Aici, Alianţa Electorală PSD-PNL este urmată, la distanță, de Alianţa AUR si Alianţa Dreapta Unită. Un mandat de eurodeputat, din cele 33 pe care le are România, a fost obținut de un independent.

Potrivit Biroului Electoral Central, au fost organizate 19.870 de secţii de votare în ţară şi în străinătate, gradul de participare la vot a fost puțin peste 52%, iar numărul total al voturilor valabile exprimate de aproape 9 milioane. Cât privește rezultatele alegerilor din cele 915 secţii organizate în străinătate pentru eurodeputați, românii au dat cele mai multe voturi Alianţei Electorale PSD-PNL, apoi Alianţei Dreapta Unită, Alianţei AUR și Partidului SOS România. Pe de altă parte, în țară, la alegerile locale pentru funcţia de primar, Biroul Electoral Central a anunțat că pe locul întâi se află PSD, cu circa 38% din voturi, urmat de PNL şi AUR. Primăria generală a Bucureștiului a fost câştigată de edilul în funcţie, independentul Nicuşor Dan, cu aproape jumătate din voturi. La consiliile locale, PSD a obținut peste 35 procente, fiind urmat de PNL, AUR și UDMR. Între timp, partidele politice au început să-şi creioneze strategiile politice pentru alegerile prezidenţiale din septembrie. PSD și PNL au anunțat, fiecare, că vor avea candidat propriu la alegeri.

România susţine Ucraina vecină

România sprijină Ucraina, România este alături de NATO, de Ucraina, împreună cu ceilalţi aliaţi din NATO, atât timp cât va fi nevoie – a declarat președintele Klaus Iohannis, care a coprezidat Summitul Formatului Bucureşti 9, găzduit marţi de Letonia.

Șeful statului a arătat că pentru România este important ca postura de descurajare a Alianței să fie foarte puternică, iar capacitatea de apărare să fie totală. Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO – a punctat Klaus Iohannis. Mai mult, partea română a subliniat nevoia sprijinului pentru Republica Moldova vecină. Este partenerul NATO cel mai puternic afectat de acest război din Ucraina, a declarat preşedintele, care a evidenţiat că zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic. Eforturile României şi ale aliaţilor pentru sprijinirea Ucrainei sunt solide şi vor continua atât timp cât va fi necesar, a afirmat și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, la reuniunea de joi a Grupului de contact pentru Ucraina de la Bruxelles. El a avut o întrevedere bilaterală cu omologul ucrainean, Rustem Umerov, cu care a discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate din Ucraina şi din regiunea Mării Negre. Iar la Reuniunea de lucru pe tema asistenţei pentru Ucraina, ministrul a precizat că eforturile Bucureștiului în susţinerea Kievului au fost recunoscute la cel mai înalt nivel.

La rândul său, şefa diplomaţiei, Luminiţa Odobescu, a reafirmat, marţi, la Conferinţa privind reconstrucţia Ucrainei de la Berlin, angajamentul României de a se implica activ în acest proces. A subliniat, de asemenea, necesitatea menţinerii solidarităţii internaţionale prin acţiuni concrete de sprijin pentru ţara vecină. Totodată, Luminiţa Odobescu a salutat eforturile de reformă ale Kievului, derulate în condiţii extrem de dificile, pe fondul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă. Ministrul a evidenţiat susţinerea României pentru deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

Date statistice despre economia României

România a avut în primele patru luni ale acestui an un deficit comercial (importuri minus exporturi) de peste 9,3 miliarde de euro, mai mare cu 440 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele prezentate de Institutul Național de Statistică. În perioada analizată, exporturile au însumat aproape 31,3 miliarde de euro, iar importurile peste 40,6 miliarde de euro.

Potrivit INS, în primele patru luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport, precum şi de alte produse manufacturate. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a reprezentat circa 73% atât din total exporturi, cât si din total importuri. Cât priveşte inflaţia,  rata anuală a indicatorului a coborât, luna trecută, la cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani – puţin peste 5,1%, de la 5,9% în aprilie. Potrivit INS, s-au ieftinit alimente precum produsele de morărit şi panificaţie, legumele, cartofii, uleiul sau untul, precum şi energia electrică sau gazele. În schimb, s-au scumpit produsele nealimentare: încălţămintea, mobila sau detergenţii, precum şi serviciile, în special cele de transport aerian.

Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025.

Vreme extremă în România

Ploile torenţiale, vijeliile şi grindina au produs pagube importante vineri seară, în mai multe judeţe din sudul şi vestul României, unde au fost avertizări cod roşu şi portocaliu de intemperii. O alertă de vreme severă a fost emisă şi pentru Bucureşti şi Ilfov, din apropiere. Mai multe drumuri și șosele au fost blocate de copacii rupţi de vântul care a avut rafale de 70-80 km/h, au fost închise pasaje, au fost smulse acoperișuri și avariate mai multe autoturisme. Vremea severă a afectat şi traficul pe Aeroportul Otopeni din București, unde câteva curse au fost redirecţionate. Populaţia a primit mesaje RO-Alert să nu iasă din case din cauza averselor, vijeliei puternice şi a descărcărilor electrice.