Retrospectiva săptămânii 09.02-15.02.2014
Sumar: Discutii in interiorul USL; Măsuri economice pregătite de guvern; Curtea Constituţională, despre Legea descentralizării; Cooperarea româno-americană
Florentin Căpitănescu, 15.02.2014, 10:42
Discutii in interiorul USL
În sânul coaliţiei de centru-stânga aflate la putere în România, USL, negocierile privind noua configuraţie a guvernului au ajuns, cel deocamdata, intr-un punct mort. Discuţiile dintre liberali, cei care vor să aducă schimbări majore în garnitura lor din guvern, şi social-democraţi pun sub semnul intrebării chiar viitorul USL. Dacă propunerile liberalilor privind portofoliile de la Economie, Sănătate şi Finanţe nu au ridicat probleme în negocieri, nu acelaşi lucru se poate spune despre şefia Internelor şi postul de vicepremier. Neînţelegerile s-au născut în jurul dorinţei liberalilor ca edilul Sibiului, Klaus Iohannis, să ocupe, simultan, cele doua funcţii. PSD, cel care, în corpul USL, a format, alături de mai micilee PC şi UNPR, Uniunea Social Democrată (USD), a acceptat propunerea liberalilor, pe care, însă, a condiţionat-o de suplimentarea posturilor de vicepremier, de la trei la patru. PSD vrea ca noul post de vicepremier să fie atribuit PC. Invocând lipsa potenţei electorale a PC, care niciodată de la înfiintarea sa nu a răzbit singur dincolo de pragul electoral, PNL, a doua forţă din USL şi din ţară, a respins ferm propunerea. Contrele pe seama viitoarei formule de guvernare şi apariţia USD au înteţit zvonurile privind dizolvarea USL, care, susţin analiştii politici, uşor-uşor, a devenit prea mică pentru orgoliile atât de mari ale PSD şi PNL.
Măsuri economice pregătite de guvern
Banca Naţională a României (BNR) a respins acuzaţia şefului statului, Traian Băsescu, că s-a implicat în chestiunea reeşalonarii creditelor contractate la bănci de populaţia cu venituri sub nivelul salariului mediu net pe economie. Într-o reacţie publică solicitată chiar de şeful statului, BNR a precizat că nu a luat nicio decizie de politică monetară sau bancară în privinţa reeşalonării creditelor. Preşedintele Băsescu a apreciat că măsura pe care Guvernul de la Bucureşti intenţionează să o oficializeze este necinstită faţă de cei care-şi plătesc la timp ratele la credite. Premierul Victor Ponta a declarat că executivul său va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele care au credite la bănci şi un venit lunar de maxim 1.610 lei, cam 350 de euro, pot ajunge, în urma unei înţelegeri cu banca, la înjumătăţirea ratei, pe o perioadă de doi ani. De măsură, susţin economiştii, ar beneficia circa un milion de români. Însă aceasta nu este singura măsura pe care cabinetul Ponta o pregăteşte pentru cei care au câştiguri insuficiente. Salariile mici ar putea fi taxate cu 8 sau 12 procente, în cazul în care va fi introdusă cota progresivă de impozitare, renunţându-se, astfel, la cea unică, de 16%, care se aplică în prezent. Impozitul progresiv pe venit nu trebuie să depăşească, nici el, 16%. Guvernul susţine ca acesta este o decizie sănătoasă pentru economie, prin stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă.
Curtea Constituţională, despre Legea descentralizării
Prin prevederi neclare, probleme grave de tehnică legislativă şi reglementări contradictorii şi-a motivat Curtea Constituţională a României (CCR) decizia prin care a respins, luna trecută, Legea descentralizării. În plus, susţin judecătorii, în lege sunt stabilite termene prea scurte şi nu există studii de impact sau standarde de cost. Pe Legea descentralizarii, criticată, în această formă, de Opoziţie, Guvernul îşi asumase răspunderea în faţa Parlamentului în noiembrie 2013. Domeniile vizate de descentralizare erau, în principal, agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul. Descentralizarea este considerată un pas premărgator, absolut necesar, spre regionalizare – unul dintre cele mai îndrăzneţe proiecte din toată perioada post-comunistă a României.
Cooperarea româno-americană
SUA sunt interesate de succesul României ca partener democratic cu un puternic stat de drept, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, într-o convorbire telefonică pe care a avut-o cu preşedintele Traian Băsescu. Cu aceasta ocazie, înaltul oficial american şi-a exprimat aprecierea pentru contribuţia pe care România o are la misiunile NATO. De altfel, ca semn al bunelor relaţii bilaterele, România va găzdui, la o bază militară din sudul ţării, facilităţi americane antirachetă, incluse în scutul pe care SUA l-au proiectat în Europa. Deşi, politic şi militar, Bucureştiul şi Washingtonul sunt mai apropiate ca oricând, legăturile bilaterale, reglementate, încă de la sfârşitul anilor ’90, printr-un parteneriat strategic, sunt perfectibile. Lipsa SUA din topul marilor investitori în România şi obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească peste Ocean sunt privite, la Bucureşti, ca restanţe ale relaţiei bilaterale.
