Retrospectiva săptămânii 08.10 – 15.10.2017

Sumar: Situaţia politică de la Bucureşti / Reuniunea NATO în România / Poziţia României faţă de Legea educaţiei din Ucraina / Previziuni FMI pentru România / Simona Halep a devenit numărul 1 WTA

Corina Cristea, 14.10.2017, 07:00

Situaţia politică de la Bucureşti

Principalul partid din coaliţia
aflată la guvernare în România,. PSD, a reuşit să dezamorseze la limită
situaţia din interiorul său, care risca să ducă la o nouă schimbare de
executiv. Tensiunile, apărute în urma dezacordului între liderul
social-democrat Liviu Dragnea şi premierul Mihai Tudose, ţineau de păstrarea în
guvern a miniştrilor implicaţi în dosare de corupţie şi au fost temperate odată
cu plecarea din funcţiile respective a persoanelor vizate. Este vorba
despre vicepremierul Sevil Shhaideh şi
de ministrul fondurilor europene, Rovana Plumb, alături de care a demisionat şi
titularul, tot social-democrat, de la Transporturi, Răzvan Cuc. Premierul Mihai
Tudose îşi condiţionase rămânerea în funcţie de plecarea persoanelor cu
probleme, invocând prejudiciul de imagine adus partidului. Liderul PSD, Liviu
Dragnea, pune tulburările interne pe seama erorilor de comunicare intervenite între el şi primul
ministru. La jumătatea anului, insubordonarea
primului ministru de atunci, Sorin Grindeanu, faţă de Liviu Dragnea, omul forte
al partidului, a obligat majoritatea să recurgă la un gest unic în istoria
României – dărâmarea propriului cabinet prin moţiune de cenzură.

Reuniunea NATO în România

Bucureştiul
a găzduit, în această săptămână, a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare
a NATO, întâlnire centrată pe situaţia de securitate din zona Mării Negre,
poziţionarea Rusiei în vecinătatea Alianţei şi ameninţările cibernetice.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a salutat contribuţia
importantă a României la NATO, subliniind participarea militarilor români la
misiunile din Kosovo şi Afganistan şi alocarea de către Bucureşti a 2% din PIB
pentru Apărare. Stoltenberg a mai spus că Alianţa nu
doreşte un nou Război Rece şi nici să izoleze Rusia, dar este preocupată de
creşterea militară şi de lipsa de transparenţă a acesteia. Şeful statului
român, Klaus Iohannis, cu care secretarul general al NATO s-a întâlnit la
Bucureşti, a apreciatcă România a devenit un
contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul
euroatlantic şi la nivel internaţional şi va continua să fie un membru
responsabil al Alianţei
Adunarea Parlamentară NATO a adoptat mai multe rezoluţii care vizează, între
altele, stabilitatea şi securitatea în zona Mării Negre, cooperarea mai strânsă
UE-NATO şi transformarea informaţiei în armă.

Poziţia României faţă de Legea educaţiei din Ucraina

Adunarea
Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, joi, o rezoluţie care critică în
termeni categorici noua lege ucraineană a educaţiei, lege care limitează
drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru minorităţile etnice din
Ucraina, inclusiv cea română. Anterior apelului la APCE, Bucureştiul a făcut şi
alte demersuri în încercarea de a bloca aplicarea actului normativ. Alături
de omologii săi ungar, bulgar şi grec, ministrul
de Externe, Teodor Meleşcanu a semnat o scrisoare în care era exprimată
îngrijorarea faţă de decizia Kievului, iar ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a
mers în Ucraina pentru a pleda împotriva acesteia. Parlamentul de la Bucureşti
a cerut reexaminarea actului normativ, iar preşedintele Klaus Iohannis şi-a
amânat vizita pe care urma să o facă la
Kiev. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în Ucraina,
majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui
ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat
succesor.

Previziuni FMI pentru România

FMI a revizuit în creştere, pentru România, de la 4,2% la 5,5%,
estimările privind evoluţia economiei în 2017, arată cel mai recent raport
publicat de instituţia financiară internaţională. De asemenea, în 2018 va urma
o creştere de până la 4,4%, faţă de avansul de 3,4 preconizat în aprilie.
Cifrele optimiste au fost generate de creşterea semnificativă a investiţiilor,
a comerţului şi a producţiei industriale din România. Şi rata şomajului a fost
revizuită tot în scădere – în 2017 aceasta ar urma să fie de 5,3%, iar anul
viitor de 5,2%, nivel similar cu cel estimat în aprilie. FMI a modificat şi
prognoza privind deficitul de cont curent înregistrat de Romania – la 3% anul
acesta, de la 2,8 în aprilie şi la 2,9% anul viitor, de la 2,5 anterior. În
document se mai arată că România şi Islanda vor consemna în acest an cea mai
mare creştere economică din Europa, de 5,5%. Estimările FMI confirmă în mare
parte datele prezentate de INS.

Simona Halep a devenit numărul 1 WTA

Pentru prima dată în istoria
tenisului feminin, o jucătoare din România, Simona Halep, a ajuns pe
prima poziţie în clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis
(WTA). Ea a reuşit această performanţă în timpul turneului de la Beijing, după ce în acest
sezon ratase de trei ori şansa de a deveni numărul 1 WTA. Halep este a 25-a
jucătoare care urcă pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei tenisului feminin
mondial şi este, în acelaşi timp, al doilea român lider în tenisul mondial,
după ce Ilie Năstase a fost numărul unu ATP timp de 40 de săptămâni, în
perioada 1973-1974. Simona Halep (26
de ani) (se elimină) a câştigat 15
turnee WTA, printre care cel de la Indian
Wells şi Madrid.