Retrospectiva săptămânii 08.09-14.09.2024
Un nou an școlar în România / România și războiul din Ucraina / Perioadă electorală în România / Reuniunea teatrelor naționale la Chișinău / Sportivii olimpici si paralimpici români de la Paris, decorați de președintele Iohannis
Leyla Cheamil, 14.09.2024, 11:10
Un nou an școlar în România
Şcolile trebuie să fie absolut sigure pentru elevi, cadre didactice şi restul personalului din învăţământ – a declarat, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a participat la ceremonia deschiderii noului an şcolar de la un colegiu din Bucureşti. Prezent la eveniment alături de ministrul Educaţiei, Ligia Deca, şeful statului a subliniat că unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului „România Educatăˮ, transpus în legile educaţiei din 2023, a fost crearea unui mediu şcolar şi universitar care să fie nu doar propice dezvoltării educaţionale, ci şi un spaţiu în care toţi cei implicaţi să se simtă protejaţi şi respectaţi.
Aproximativ trei milioane de preşcolari şi elevi români au început, luni, un nou an şcolar. Guvernul promite că anul şcolar 2024-2025 va fi ultimul în care şcolile mai învaţă în trei schimburi. În prezent, mai există doar 19 astfel de unităţi în Bucureşti şi în judeţul Ilfov (lângă București). Potrivit Ministerului Educaţiei, la începutul anului şcolar, 800 de şcoli sunt relocate din motive de reabilitare, modernizare sau construcţie din totalul celor peste 6000 de unităţi şcolare din România.
România și războiul din Ucraina
Şeful statului român, Klaus Iohannis, a convocat pentru data de 19 septembrie, la Bucureşti, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării – a anuntat, joi, Administraţia Prezidenţială. Pe ordinea de zi a şedinţei sunt incluse subiecte referitoare la stadiul şi perspectivele conflictului din Ucraina în urma agresiunii ilegale şi nejustificate a Rusiei şi implicaţiile pentru România, dar şi oportunităţile oferite de noul context geopolitic pentru consolidarea Parteneriatului Strategic cu Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). În acest sens, este evocată „asigurarea ireversibilităţii parcursului european” al statului vecin. Membrii CSAT vor discuta si despre Planul Naţional de Implementare a Pactului Civil în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună, dar şi de Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2025 – 2034.
Tot joi, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, a afirmat, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său ucrainean, Rustem Umerov, că Marea Neagră nu mai este un spaţiu al cooperării, ci un teatru de război, ca urmare a acţiunilor agresive ale Federaţiei Ruse. Potrivit MApN, ministrul român a reiterat mesajul ferm de condamnare a atacurilor nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional executate de Federaţia Rusă împotriva infrastructurii portuare civile a Ucrainei de la Dunăre, în proximitatea frontierei cu România. Rustem Umerov a transmis un mesaj de recunoştinţă cu privire la decizia României de a dona Ucrainei un sistem de apărare aeriană Patriot. De asemenea, a mulţumit pentru sprijinul acordat ţării sale încă din prima zi a declanşării războiului rus de agresiune, în plan umanitar, diplomatic, de sprijin al exporturilor de cereale, dar şi în alte domenii importante.
Perioadă electorală în România
Perioada electorală pentru alegerile prezidenţiale din România a început joi, odată cu constituirea Biroului Electoral Central, potrivit calendarului aprobat de Guvernul de la Bucureşti. Membrii BEC au fost desemnaţi prin tragere la sorţi. Până cel târziu la data de 5 octombrie pot fi depuse candidaturile, iar pe 25 octombrie urmează începutul campaniei electorale. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota prin corespondenţă, iar termenul limită pentru depunerea solicitărilor în acest sens este 24 septembrie. Primul tur al alegerilor pentru cea mai înaltă funcţie în statul român va avea loc pe 24 noiembrie, iar al doilea pe 8 decembrie. De asemenea, românii vor fi chemaţi la urne şi pe 1 decembrie, de Ziua Naţională, atunci când sunt programate alegerile generale, pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlamentul de la Bucureşti.
Reuniunea teatrelor naționale la Chișinău
16 teatre naţionale din România şi din Republica Moldova şi-au dat întâlnire, începând de marți până pe 22 septembrie, la Chişinău, unde are loc a IX-a ediţie a „Reuniunii teatrelor naţionale româneşti”. În această perioadă, publicul din capitala Republicii Moldova are parte de 46 de evenimente culturale, spectacole în sală şi în aer liber, opt audiţii de spectacole radiofonice şi şase premiere. Au loc şi lansări de carte, întâlniri cu oameni de cultură şi personalităţi din lumea teatrului. Evenimentul de la Chişinău se desfăşoară sub genericul „Conexiuni Europene” şi beneficiază de înaltul patronaj al preşedinţilor României şi Republicii Moldova, Klaus Iohannis și, respectiv, Maia Sandu. Invitatul de onoare al festivalului este Teatrul Naţional Dramatic „Ivan Franko” din Kiev.
Sportivii olimpici si paralimpici români de la Paris, decorați de președintele Klaus Iohannis
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarant, miercuri, la ceremonia de decorare a sportivilor medaliaţi la Jocurile Olimpice şi Paralimpice de la Paris, că este esenţial ca sportul să îşi găsească „locul binemeritatˮ în topul priorităţilor naţionale. Şeful statului a subliniat că medaliile obţinute de performerii români la Paris sunt „simbolul regenerării sportului românescˮ. La Jocurile Olimpice și Paralimpice, România a obținut în total patru medalii de aur, patru de argint şi trei de bronz.
La Jocurile Paralimpice, medalia de aur a fost obținută la judo, iar bronz la para tenis de masă, la simplu feminin. La Olimpiada propriu-zisă, aurul a fost câștigat la înot, de către David Popovici, la proba de 200 m liber, la canotaj-dublu vâsle și la proba de canotaj opt rame cu cârmaci. Argintul a fost luat la haltere, la canotaj – dublu vâsle si la canotaj – dublu rame. Bronzul a fost câștigat la înot si la gimnastică artistică – sol.
