Retrospectiva săptămânii 08.07 – 14.07.2018

Sumar: Summitul NATO, un succes pentru România / Premierul român, despre Justiţie, la Bruxelles / Revocare de la conducerea DNA

Florentin Căpitănescu, 14.07.2018, 10:05

Summitul NATO, un succes pentru România

Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a participat, miercuri şi joi, la summitul NATO de la
Bruxelles, desfăşurat într-un climat tensionat, pe fondul insistenţei liderului
de la Casa Albă, Donald Trump, ca statele membre să crească finanţarea dedicată
apărării. Dupa summit, şeful statului a declarat că România a obţinut două
lucruri foarte importante – un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea
statutului brigăzii multinaţionale staţionate pe teritoriul său. Preşedintele
Iohannis a spus că, atunci când acest centru operaţional va fi complet, circa
400 de ofiţeri din toate ţările Alianţei vor fi prezenţi în România. În
privinţa brigăzii multinaţionale, şeful statului a afirmat că ea a căpătat un
statut permanent şi că România va continua să negocieze cu ţările partenere din
NATO pentru o prezenţă cât mai solidă. Pe de altă parte, cu această ocazie, România
a anunţat că, anul viitor, îşi va mări numărul personalului dislocat în
Afganistan, de la 770 la peste 950. Este o creştere însemnată pentru România, fiindca
am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu înseamnă doar să primeşti
securitate, ci şi să oferi securitate, a declarat Iohannis. Tot în cadrul
summitului, la iniţiativa României, a fost organizată o sesiune dedicată zonei
Mării Negre. Reuniunea liderilor NATO a fost dominată de discuţiile referitoare
la banii pe care ţările membre îi alocă apărării, discuţii care au avut loc în
timpul unei sesiuni cu uşile închise. În cele din urmă, Trump, care a insistat ca
obiectivul de 2% din PIB să fie atins într-un interval mai scurt de timp, a obţinut
din partea aliaţilor promisiunea sporirii angajamentelor financiare cu 33 de
miliarde dolari.

Premierul român, despre Justiţie, la
Bruxelles

Tot la
Bruxelles, premierul Guvernului de la Bucureşti, Viorica Dancilă, a discutat cu
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o întâlnire la care
au mai participat prim-vicepreşedintele Comisiei, Frans Timmermans, şi
responsabilul pentru Politică Regională din Executivul comunitar, Corina Creţu.
Principala temă abordată a fost Justiţia din România, context în care preşedintele
Juncker a declarat că Executivul său continuă să monitorizeze evoluţiile din ţară
cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit încă de la
aderarea la UE, în 2007. Oficialul european a insistat că este esenţial să nu
se facă paşi înapoi la capitolul Justiţie.Cei doi au discutat, ca subiect
particular, despre Codul Penal şi cel de Procedură Penală, pe care coaliţia
majoritară, PSD-ALDE, vrea să le impună în practica judiciară. Cu detalii,
Viorica Dăncilă: Am
discutat despre Codurile Penale, despre Codul de Procedură Penală, am explicat
că acestea au fost rezultatul unor dezbateri de aproape un an în Parlamentul
României. Au fost consultaţi magistraţi, judecători, toţi cei care au un cuvânt
important de spus legat de acest aspect. Am cerut, dacă sunt neclarităţi sau
sunt lucruri care să îngrijoreze, să le discutăm punctual, tocmai pentru a putea
să remediem anumite lucruri. Pe agenda convorbirilor s-au mai aflat, între
altele, pregătirea mandatului României la preşedintia Consiliului UE, din prima
jumătate a anului viitor, noul exerciţiu financiar al blocului comunitar şi
Brexitul. Premierul român a avut convorbiri cu alţi doi membri ai Cabinetului
Juncker – cel pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, şi cel
pentru Buget şi Resurse Umane, Günther Oettinger.

Revocare de la conducerea DNA

Preşedintele
Klaus Iohannis a semnat, la începutul săptămânii, decretul prin care şefa DNA,
Laura Codruţa Kovesi, a fost îndepărtată din funcţie. Şeful statului a fost
constrâns, practic, să o revoce, în urma unei controversate decizii a CCR.
Aceasta a constatat existenţa unui conflict de natură constituţionala între
Guvern şi preşedinte, cel care, iniţial, a respins cererea prin care ministrul
Justiţiei, Tudorel Toader, a solicitat demiterea şefei DNA. După ce
preşedintele a semnat decretul de revocare, Kovesi a făcut o declaraţie de
presă în care a vorbit despre activitatea instituţiei: DNA a
demonstrat că legea este egală pentru toţi şi nimeni nu este prea puternic
pentru a se sustrage din faţa legii. Procurorii independenţi au făcut
investigaţii faţă de persoane care păreau de neatins, indiferent de funcţia
lor, indiferent de statutul social şi indiferent de averea pe care aceştia au
deţinut-o. Am contribuit prin anchetele noastre la conştientizarea societăţii
cu privire la gravitatea fenomentului corupţie. Modul brutal în care se
forţează modificarea legilor penale ne arată că vor protecţie pentru trecut,
pentru prezent şi pentru viitor. În locul rămas vacant, procurorul general,
Augustin Lazăr, a numit-o, ca interimar, pe Anca Jurma, procuror cu vechime în
DNA. Aceasta a spus că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată. Anca
Jurma: Direcţia are o
răspundere majoră în îndeplinirea mandatului pe care legea i-l conferă şi anume
combaterea corupţiei la nivel înalt. În acest sens, DNA va trebui să rămână în
continuare o instituţie puternică, independentă şi relevantă, atât timp cât
România încă se confruntă cu fenomenul corupţiei. Debarcarea lui Kovesi,
dorită insistent de Puterea de stânga, a provocat chiar şi reacţia Comisiei
Europene, cea care a atras atenţia că ar putea să-şi reevalueze concluzia
referitoare la sustenabilitatea luptei anticorupţie din România, în condiţiile
în care capacitatea DNA de a menţine un istoric bun al rezultatelor ar fi pusă
sub semnul întrebării.