Retrospectiva săptămânii 08.05 – 14.05.2022
Epilog la Colectiv / Lege pentru hidrocarburile din Marea Neagră / Limbaj ofensator la adresa României / Jurnaliști români, reținuți de așa-zisa securitate transnistreană / Sezonul fotbalistic intern, spre final
Bogdan Matei, 14.05.2022, 10:30
Epilog la Colectiv
Justiția a tranșat, după aproape șapte ani, responsabilitățile penale în așa-numitul dosar Colectiv, al celei mai mari catastrofe civile din România post-comunistă. Incendiul izbucnit accidental, pe 30 noiembrie 2015, în timpul unui concert rock, în clubul bucureștean Colectiv, improvizat într-o fabrică dezafectată, s-a soldat cu 64 de morți, cei mai mulți tineri, și cu 186 de răniți, dintre care unul s-a sinucis ulterior. Politic, catastrofa a fost decontată după numai cîteva zile, când premierul social-democrat Victor Ponta a demisionat, presat de manifestațiile de stradă organizate sub sloganul Corupția ucide.
Juridic, însă, saga a durat până joi, 12 mai, când cei trei patroni ai clubului au fost condamnați la termene de detenție cuprinse între 6 și 11 ani, cei doi pirotehnişti ce au organizat focul de artificii de la care s-a declanșat incendiul la câte 6 ani şi 10 luni, patronul lor la doi ani și jumătate, cei doi pompieri care erau obligați să verifice respectarea normelor antiincendiu la Colectiv – la câte opt ani și opt luni de închisoare. Patru ani ar urma să stea după gratii, pentru abuz în serviciu, politicianul de stânga Cristian Popescu-Piedone, primarul din epocă al sectorului 4 din București, în ale cărui atribuții intra eliberarea autorizației de funcționare a clubului. Personaj pitoresc, fost cârciumar, cu liceul terminat la 32 de ani și licența luată la aproape 40, în curând sexagenarul Piedone a urmat în 2015 exemplul lui Ponta și, după incendiu, a demisionat din funcția de edil. În 2020, însă, avea să candideze și să fie ales primar al sectorului vecin 5, ceea ce, remarcă presă, e stupefiant atât în ceea ce privește morala politică autohtonă, cât și discernământul electoratului.
Lege pentru hidrocarburile din Marea Neagră
Proiectul de modificare a legii offshore, care are ca scop încurajarea investiţiilor pentru extragerea importantelor zăcăminte de hidrocarburi din Marea Neagră, a fost adoptată de Senatul de la București, ca primă cameră sesizată. Iniţiatorii proiectului, din coaliția guvernamentală PSD-PNL-UDMR, susţin că, prin acest vot, România face un pas important spre independenţa energetică. Legea stabileşte repartizarea profitului obţinut, respectiv 40% către investitori şi 60% către statul român, care va avea și întâietate la cumpărarea gazelor naturale. Partidele din arcul guvernamental au subliniat necesitatea acestei legi în actualul context economic, când, pe timpul iernii, România importă din Rusia circa 30% din necesarul de gaze.
Proiectul de lege a fost susţinut, din opoziție, şi de USR, chiar dacă amendamentele propuse de aceasta nu au fost acceptate. În schimb, AUR a respins categoric legea, pe care o consideră antinaţională, fiindcă ar duce la vânzarea către firme străine a unor resurse de importanţă strategică. Votul final aparține Camerei Deputaților.
Limbaj ofensator la adresa României
Peste 900 de mii de cetățeni ucraineni s-au refugiat în România vecină după ce, pe 24 februarie, țara lor a fost invadată de trupele ruse – relevă statisticile comunicate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Pe acest fundal, ambasadorul Federaţiei Ruse în România, Valeri Kuzmin, a fost convocat la sediul ministerului de Externe de la București, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu. Diplomatului rus i s-a atras atenția că este inacceptabilă folosirea repetată de către misiunea rusă a unui limbaj nepotrivit, ofensator şi provocator la adresa României şi a NATO, alianţă din care Bucureștiul face parte ca urmare a deciziei sale democratic asumate.
Convocarea a survenit după publicarea pe siteul ambasadei ruse a articolului cu titlul Despre lătratul NATO la frontierele Rusiei şi sursa principală de dezinformare a lumii. Luna trecută, ministerul de Externe anunța că autorităţile române au decis declararea ca personae non gratae pe teritoriul României a 10 persoane care activează în cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse, având în vedere că activităţile şi acţiunile acestora contravin prevederilor Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice.
Jurnaliști români, reținuți de așa-zisa securitate transnistreană
Doi jurnalişti români, de la postul de televiziune Digi 24, au fost eliberaţi în urma demersurilor diplomaţiei de la Bucureşti, după ce fuseseră reţinuţi de aşa-zisele forţe de securitate din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, din estul Republicii Moldova. Cei doi se aflau în interes profesional în regiune şi, marţi, nu au mai putut fi contactaţi de redacţie. Potrivit ministerului de Externe, ambasada României la Chişinău a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe multiple canale şi a obţinut, după doar câteva ore, eliberarea lor. Ei au fost însoţiţi, în condiţii sigure, spre Chişinău.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor secesionişti, în 1992, la nici un an de când Chișinăul își proclamase independența. Fostul preşedinte rus, Boris Elţîn, s-a angajat să retragă trupele din Transnistria încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999. Circa 1.500 de militari şi importante arsenale ruseşti s-ar mai afla acolo.
Sezonul fotbalistic intern, spre final
Sepsi OSK Sfântu Gheorghe și FC Voluntari s-au calificat, săptămâna aceasta, în finala Cupei României la fotbal, programată joi, 19 mai. E pe final și campionatul României, pe care și-l dispută multiplele campioane CFR Cluj, deținătoarea la zi a trofeului, și FCSB, din Capitală. Odată încheiat sezonul intern, echipa națională de fotbal a României va debuta, la începutul lui iunie, în al doilea eșalon valoric continental, într-o nouă ediție a Ligii Națiunilor, unde va întâlni selecționatele Muntenegrului, Bosniei și Finlandei.
