Retrospectiva săptămânii 07.04-13.04.2019
Consultări ale preşedintelui român cu partidele parlamentare/ Dosarul Revoluţiei anti-comuniste din România, din 1989, în instanţă/ Brexit, o nouă amânare/ Cel mai mare exerciţiu medical NATO în România
România Internațional, 13.04.2019, 11:38
Consultări ale preşedintelui român cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie
Preşedintele României, Klaus Iohannis a avut joi şi vineri consultări cu partidele parlamentare pe tema referendumului pe justiţie din 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare. Şeful statului a declarat după discuţiile, de joi, cu partidele de opoziţie – PNL, USR şi PMP – precum şi cu UDMR şi grupul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, că asaltul PSD, la guvernare, asupra justiţiei, de peste doi ani, trebuie să primească un răspuns de la români printr-o consultare populară. Potrivit preşedintelui, românii îşi doresc o ţară cu justiţie independentă, dreaptă şi scoasă de sub influenţa politicului. PNL a anunţat că susţine cu toată forţa reuşita referendumului, USR consideră că este nevoie de o consultare populară, iar PMP a propus ca, la referendum, să existe şi o întrebare privind reducerea numărului de parlamentari sau eliminarea pensiilor speciale de care se bucură, în prezent, anumite categorii profesionale.
Vineri au fost programate consultări cu PSD şi cu ALDE, partener la guvernare, care nu a onorat invitaţia, considerând consultările o formalitate, de vreme ce preşedintele Iohannis a luat, deja, decizia de organizare a referendumului. Liderul social-democraţilor, Liviu Dragnea, a trimis o delegaţie din partea partidului. Consultarea din 26 mai a fost convocată pe fondul deselor modificari legislative din domeniul judiciar promovate de puterea PSD –ALDE, aspru criticate de partenerii europeni ai României. Temele referendumului vizează interzicerea amnistiei şi graţierii infracţiunilor de corupţie şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.
Dosarul Revoluţiei anti-comuniste din România, din 1989, în instanţă
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunţat că Dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989 a fost trimis în instanţă. El a prezentat public scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a duratei anchetei – aproape 30 de ani. În dosar sunt urmăriţi penal fostul preşedinte de stânga al ţării, Ion Iliescu şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. Aceştia sunt acuzaţi că ar fi lansat diversiuni şi dezinformări pentru a accede la putere. Faptele ar fi fost săvârşite după prăbuşirea dictaturii, în perioada 22-31 decembrie 1989, când deţineau funcţii în Consiliul FSN, organism ce a avut atunci puterea executivă şi legislativă.
Bilanţul oficial al Revoluţiei indică peste 1000 de morţi şi circa 3 mii de răniţi, majoritatea după prăbuşirea regimului opresiv al lui Nicolae Ceauşescu. În spaţiul central şi est european, România este singura ţară în care trecerea de la dictatura comunistă la democraţie s-a produs cu vărsare de sânge. Finalizarea Dosarului Revoluţiei şi trimiterea cauzei în judecată a antrenat reacţii diverse din partea politicienilor de la Bucureşti. Pe de o parte, preşedintele Klaus Iohannis şi partidele PNL şi USR, în opoziţie parlamentară, au salutat anunţul procurorului general considerând că acesta reprezintă un pas extrem de important în stabilirea adevărului. Pe de altă parte, social-democraţii, la putere, sunt de părere că adevărul ar fi trebuit să fie, deja, cunoscut, după cum, trimiterea dosarului în instanţă ar mai fi putut aştepta o lună, până după europarlamentare.
Brexit, o nouă amânare
La Bruxelles, liderii europeni şi premierul britanic, Theresa May, s-au pus de acord în privinţa unei noi amânări a Brexitului până la sfârşitul lunii octombrie, cu o evaluare a procesului la Consiliul European din 20 şi 21 iunie. Premierul May ceruse o amânare până pe 30 iunie, pentru a da timp parlamentului de la Londra să ajungă la un consens. Este vorba despre o amânare flexibilă, încă şase luni pentru ca Marea Britanie să găsească cea mai bună soluţie posibilă, a precizat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în acelaşi timp eliminându-se, cel puţin, temporar, spectrul unei separări brutale, fără un acord. La reuniunea extraordinară a Consiliului European pe tema retragerii Regatului Unit, România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis care a susţinut acordarea prelungirii suplimentare a Brexit, pentru a permite ratificarea acordului cu UE în Parlamentul de la Londra.
Prelungirea permite o retragere ordonată, care să asigure certitudine pentru cetăţenii europeni din regatul Unit şi pentru cei britanici din UE, dar şi pentru companii şi mediul de afaceri, a subliniat Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti într-un comunicat. Şeful statului s-a pronunţat şi pentru un parteneriat viitor cuprinzător şi ambiţios între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să cuprindă atât aspecte economice şi comerciale, cât şi aspectele privind securitatea, apărarea şi relaţiile externe. În situaţia în care Acordul de Retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, Regatul Unit va trebui să organizeze alegeri pentru Parlamentul European. Dacă Marea Britanie nu va respecta această obligaţie, retragerea acesteia din UE ar urma să aibă loc la data de 1 iunie.
Cel mai mare exerciţiu medical NATO în România
În România s-a desfăşurat, în aceste zile, cel mai mare exerciţiu medical din istoria Alianţei Nord-Atlantice – ‘Vigorous Warrior 2019’, pe trei componente: terestră, aeriană şi navală. Aproximativ 2.000 de militari, pompieri, medici, paramedici, asistenţi şi voluntari civili din aproape 40 de state membre şi partenere au simulat intervenţia în cazul unui conflict militar care ar afecta oraşe. Cea mai importantă etapă a exerciţiului a avut loc la Cincu, în judeţul Braşov (centru), unde au fost ridicate 14 facilităţi medicale militare, de la cele mai simple, pentru triere şi urgenţe, până la un spital modular de tip ROL 3, în care se pot efectua intervenţii chirurgicale complexe. În exerciţiu au fost angrenate şi elicoptere militare pentru evacuarea răniţilor.
Pe lângă etapa de la Cincu, au mai mai fost două – la Constanţa, oraş la malul Mării Negre, şi la Bucureşti. În Capitală, o simulare a unui incident cu numeroase victime a avut loc, în noaptea de joi spre vineri, în zona unei staţii de metrou din centrul Bucureştiului. Scenariul a presupus intervenţia echipelor specializate, după ce mai multe explozii ar fi produs avarii în subteran. Pe de altă parte Forţele Navale Române au organizat, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Au participat 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari, care au exersat proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre.