Retrospectiva săptămânii 06.10. – 12.10.2024
Sumar: 14 candidați pentru prezidențiale/ Din nou despre Schengen/ Pași importanți pentru apărarea României/ Decizii luate la București/ Summit al patrimoniului cultural European la București
Daniela Budu, 12.10.2024, 11:00
14 candidați pentru prezidențiale
Biroul Electoral Central a anunţat, joi, lista finală a candidaţilor la alegerile prezidenţiale din acest an. În cursa pentru funcţia de președinte al României intră 10 candidaţi susținuți de formațiuni politice şi 4 independenţi. BEC a realizat, prin tragere la sorţi, ordinea în care aceştia vor apărea pe buletinele de vot în primul tur. Astfel, pe primul loc se va afla Elena Lasconi – Uniunea Salvaţi România, iar pe poziţia a doua se află George Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor. Poziţia a treia este ocupată de actualul premier, Marcel Ciolacu, din partea Partidului Social Democrat. Urmează Nicolae Ciucă – Partidul Naţional Liberal, Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România și Mircea Geoană, candidat independent. Candidatura la preşedinţie a liderei partidului S.O.S. România, Diana Şoşoacă, a fost invalidată de judecătorii Curţii Constituţionale. În motivarea deciziei, aceștia au susţinut că, prin discursul său public, Diana Şoşoacă pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei şi îndeamnă la schimbarea fundamentelor democratice ale Statului. Aceasta a acuzat că decizia CCR a fost abuzivă. Primul tur al alegerilor prezidenţiale este programat pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale începe oficial pe 25 octombrie.
Din nou despre Schengen
Aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen şi cu graniţele terestre a fost, din nou, pe agenda miniştrilor europeni de Interne reuniţi, joi, la Luxemburg. Austria este singurul stat care încă se opune, însă ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, spune că discuţia este pe drumul cel bun. Prezent la consiliul JAI, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, a reafirmat că România îndeplineşte toate criteriile de aderare. Cătălin Predoiu: TRACK “România este pregătită din toate punctele de vedere să adere la Schengen şi pe graniţa terestră. Am îndeplinit toate condiţiile, iar procesul de aderare pe graniţele aeriene a decurs foarte bine. Cifrele arată cât de mult am redus migraţia ilegală”. Comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, spune că aderarea României şi Bulgariei va fi din nou discutată la Consiliul din decembrie şi că, până atunci, se vor purta negocieri. “România şi Bulgaria au îndeplinit toate condiţiile şi au făcut chiar mai mult decât era necesar şi sunt foarte optimistă şi sper ca această decizie să fie luată cât mai curând, cât sunt eu în funcţie” – a transmis oficialul european.
Pași importanți pentru apărarea României
România va achiţiona patru radare de mare putere de la Statele Unite. Sistemul Sentinel e capabil să detecteze o gamă largă de obiecte aeriene şi va spori semnificativ capacitatea României de descurajare şi apărarea împotriva potenţialelor ameninţări. Radarele de ultimă generaţie vor completa capacităţile de apărare aeriană ale țării, îndeosebi în ceea ce priveşte detecţia timpurie a vehiculelor aeriene fără pilot, ameninţări care se manifestă în proximitatea frontierelor naţionale, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. De altfel, acesta s-a aflat, zilele trecute, în vizită în Balcanii de Vest, la debutul noii rotaţii a unei părţi importante a detaşamentelor de militari dislocate la Priştina, în Kosovo, şi la Sarajevo, în Bosnia şi Herţegovina. Preluarea comenzii misiunii EUFOR reprezintă o recunoaştere a profesionalismului şi dedicării militarilor români în această importantă misiune, a afirmat ministrul la Sarajevo, unde a avut o întrevedere cu echipele de comandă ale structurilor UE şi NATO şi o întâlnire cu militarii români care execută misiuni în Bosnia şi Herţegovina. Iar la Priștina, Angel Tîlvăr a dat asigurări că România este pregătită să îşi onoreze obligaţiile pentru menţinerea securităţii în Balcanii de Vest. S-a întâlnit cu echipa de comandă a operaţiunii NATO de menţinere a păcii KFOR, la care România are o contribuţie importantă şi cu militarii români aflaţi în misiune în acest teatru de operaţiuni. Tot în contextul securității în regiune, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a participat, miercuri, la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Dubrovnik, eveniment în cadrul căruia statele participante au adoptat o Declaraţie comună consemnând ‘angajamentul colectiv de sprijin multidimensional pentru Ucraina’.
Decizii luate la București
Guvernul român a adoptat o hotărâre prin care permite importul de ouă şi de carne de pasăre din Ucraina, doar dacă acestea îndeplinesc standardele Uniunii Europene. Decizia vine în condiţiile în care crescătorii români de păsări au semnalat autorităților că pe piaţa internă au apărut produse avicole ieftine din țara vecină care nu îndeplineasc standardele UE. Executivul a adoptat și două măsuri pentru susţinerea producătorilor agricoli autohtoni afectaţi de secetă: compensaţii financiare şi suspendarea rambursării creditelor curente şi restante până în august 2025. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, Parlamentul României a înăsprit pedepsele pentru traficanţii de persoane, pe fondul creşterii incidenţei acestui fenomen. Astfel, Camera Deputaţilor a adoptat, ca for decizional, un proiect de lege care prevede că determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane minore se va pedepsi cu închisoarea de la 7 la 15 ani. In plus, statul va acorda asistenţă juridică gratuită şi compensaţii financiare victimelor abuzurilor.
Summit al patrimoniului cultural European la București
Bucureştiul a găzduit, între 6 şi 8 octombrie, Summitul European al Patrimoniului Cultural, cel mai important eveniment dedicat conservării patrimoniului cultural din Uniunea Europeană, dar şi ceremonia de decernare a premiilor „Europa Nostra 2024”. Specialiştii din domeniu au discutat despre politicile de finanţare şi proiectele de restaurare şi protejare a patrimoniului. Cu această ocazie, 60 de organizații neguvernamentale și profesionale au semnat, în premieră, un memorandum pentru protejarea patrimoniului cultural din România. Documentul cuprinde cinci măsuri urgente pentru îmbunătăţirea cadrului legal şi pentru valorificarea patrimoniului.
