Retrospectiva săptămânii 06/10-12/10/2013

Noi tensiuni preşedinte-premier; Raport european amânat; Fonduri comunitare pentru dezvoltare: Ministrul de externe în vizită la Londra...

Roxana Vasile, 12.10.2013, 06:50

Noi tensiuni preşedinte-premier

Acordul de coabitare dintre Preşedinţia şi Guvernul de la Bucureşti a fost discutat, săptămâna aceasta, de miniştrii de externe, Titus Corlăţean, cel de justiţie, Robert Cazanciuc, şi doi consilieri prezidenţiali. Decizia unei astfel de întâlniri a fost luată după ce şeful statului, Traian Băsescu, a considerat că premierul Victor Ponta a încălcat acordul în domenii precum politica externă, independenţa justiţei şi statul de drept. Rezultatul discuţiilor a fost sintetizat de ministrul Cazanciuc: Din punctul meu de vedere, a fost un model de dialog între reprezentanţii unor instituţii, în care fiecare parte şi-a expus, evident, propriile evaluări cu privire la modul în care a funcţionat până acum acordul. In esenţă, a fost o întâlnire în care am convenit că trebuie să mergem mai departe cu acest acord şi că trebuie să găsim soluţii în acest sens. După alegerile legislative din decembrie trecut, câştigate de Uniunea Social-Liberală, acum la guvernare, între Traian Băsescu şi Victor Ponta, adversari politici, a fost încheiat un pact de coabitare. Conflictul mocnit dintre cei doi a fost, însă, pe cale să se reaprindă, preşedintele avertizând că ar putea să rupă acordul cu premierul. Victor Ponta a apreciat, în schimb, că acesta este necesar, pentru că România nu are nevoie de o criză politică.

Raport european amânat

Iniţial, raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) prin care Comisia Europeană evaluează reforma justiţiei române ar fi trebuit publicat în decembrie. Bruxelles-ul a decis, însă, amânarea lui, cel mai probabil pentru luna ianuarie. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a precizat, la începutul săptămânii, că a primit numeroase sesizări de la organizaţii neguvernamentale privind situaţia de la Direcţia Naţională Anticorupţie, provocată de recente dispute referitoare la numirea unor procurori. El a precizat, însă, că executivul european nu va comenta cazuri individuale. Mark Gray: DNA apare în toate rapoartele de până acum ale Comisiei Europene din cadrul MCV ca una dintre instituţiile cele mai eficiente şi cu un bilanţ solid de independenţă şi de obiectivitate. În privinţa discuţiilor din România despre anumite proceduri şi numiri, ne-am exprimat foarte clar poziţia în rapoarte. Comisia Europeană nu va face comentarii asupra unor numiri individuale sau procurori individuali. In viitorul raport comisia va analiza, însă, cu siguranţă întreaga situaţie a DNA, aşa cum o facem mereu.

Fonduri comunitare pentru dezvoltare

Tot în context european, premierul Victor Ponta a prezentat în Parlament acordul de parteneriat dintre România şi Uniunea Europeană privind mecanismul financiar multianual pentru următorii 7 ani. Raportat la numărul de locuitori, România a fost defavorizată, prin fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020, comparativ cu alte state, spune Victor Ponta. El a precizat că banii vor fi utilizaţi, în principal, pentru reducerea discrepanţelor grave dintre diferite regiuni şi judeţe ale ţării. Seful executivului a amintit şi că absorbţia fondurilor europene s-a triplat odată cu deblocarea treptată a programelor sectoriale, suspendate de Comisia Europeană din cauza problemelor de gestionare a banilor. De altfel, chiar în ziua prezentării, la Bucureşti, a mecanismului financiar multianual, la Bruxelles s-a anunţat deblocarea programului de creştere a competitivităţii, care împreună cu infrastructura, resursele, administraţia şi guvernarea sunt principalele direcţii pentru perioada 2014-2020.

Ministrul de externe în vizită la Londra

Autorităţile române şi britanice vor colabora pentru a preveni potenţiale abuzuri ale dreptului la liberă circulaţie al muncitorilor în interiorul spaţiului comunitar. Subiectul a fost discutat, joi, la Londra, de ministrul de Externe, Titus Corlăţean, cu omologul William Hague. In contextul ridicării restricţiilor pentru români pe piaţa muncii din Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, cei doi au recunoscut contribuţia pozitivă pe care o au majoritatea românilor din Regatul Unit la dezvoltarea economiei britanice. Unele ziare britanice au relatat că mulţi români iau în considerare să se mute în Marea Britanie pentru a obţine beneficii în această ţară. Mai mult, o campanie a ministerului britanic de interne îi îndemna, în vară, pe imigranţii ilegali să se întoarcă acasă. Afişe uriaşe lipite pe camionete înfăţişau cătuşe, precizau numărul de arestări efectuate si adresau mesajul ilegal în Marea Britanie? Du-te acasă sau rişti să fii închis!. Acestea l-au făcut pe ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, să scrie într-un articol pentru huffingtonpost.co.uk că viaţa şi reputaţia românilor care muncesc în Marea Britanie sunt afectate de statistici înşelătoare şi de retorica alarmistă a unor politicieni şi a mass-media.

In curând, un nou Cod Silvic

Aprobat de Guvern, un nou Cod Silvic ar urma să fie adoptat de Parlament după dezbateri în regim de urgenţă. Realitatea o impune: de la Revoluţia anticomunistă din 1989 până acum, România a pierdut aproape 400 de mii de hectare de pădure, iar paguba este uriaşă: peste 5 miliarde de euro. Gestionarea ineficientă şi, în unele zone, tăierile necontrolate au mers până la distrugerea pădurilor. Noul Cod Silvic prevede, prin urmare, sancţiuni mai aspre pentru furtul şi complicitatea la furtul de lemn. In schimb, ministrul delegat pentru ape şi păduri, Lucia Varga, a spus că atât Romsilva, care administrează pădurile din proprietatea statului, cât şi deţinătorii privaţi de suprafeţe forestiere, vor fi sprijiniţi pentru a exploata eficient masa lemnoasă: Dumnealor îşi fac griji că va trebui să suporte din buget costuri suplimentare, dar vor avea bani suficienţi pentru a asigura paza pădurii, pentru a putea face dotări în depozite şi rampe. După aceea, dacă vorbim despre proprietarii de păduri, în primul rând vor fi stimulaţi să nu-şi taie pădurea şi vor putea primi, depinde de valoarea certificatului, sume până la 200 de dolari pe hectar. In privinţa comercializării, lemnul nu va mai fi vândut direct din pădure, ci din depozite speciale şi doar măsurat şi tăiat.