Retrospectiva săptămânii 05.11.2017 – 11.11.2017
Măsuri fiscale şi efecte în România/Date privind economia românească/Proiectul de modificare a Legilor Justiţiei
Corina Cristea, 11.11.2017, 07:00
Măsuri fiscale şi efecte în România
În pofida criticilor şi protestelor, Guvernul român a adoptat, în această
săptămână, ordonanţa de urgenţă cu noile măsuri fiscale, aplicabile de la 1 ianuarie
2018. Conform
aşa-numitei revoluţii fiscale, contribuţiile sociale vor trece integral în
sarcina angajatului, iar impozitul pe venit va scădea de la 16 la 10 la sută.În acelaşi timp, companiile
vor plăti o contribuţie de 2,25 la sută din fondul total de salarii. Alte
schimbări urmăresc să limiteze posibilitatea scoaterii din ţară a profitului de
către unele companii multinaţionale. De asemenea, se reduc contribuţiile la
Pilonul II de pensii administrate privat de la 5,1 la 3,75 la sută. Măsura vine
la pachet cu majorarea pensiei minime cu 120 de lei (26 euro), de la 1 iulie
anul viitor şi a punctului de pensie cu 100 de lei (22 euro). Temerile
contestatarilor ţin de faptul că în urma aplicării acestor prevederi veniturile
angajaţilor vor scădea, fiind puse în pericol, în acelaşi timp, locurile de
muncă. Coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare susţine, însă, că modificările
aduse Codului Fiscal se vor solda cu beneficii atât pentru cetăţeni, cât şi
pentru firmele care activează în România – va creşte venitul
net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mulţi bani la bugetul
de stat şi contribuţia pentru pensie a angajatului, asigurându-i-se astfel o
pensie mult mai mare în viitor. Premierul Mihai Tudose consideră că unele masuri vor aduce
fonduri mai mari la bugetul de stat pentru finanţarea educaţiei, sănătăţii şi a
infrastructurii. Din opoziţie, liberalii au adus critici vehemente şi au anunţat
că vor începe demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Ei spun că efectele deja se văd – dobânzile sunt mai
mari, moneda naţională este slăbită, inflaţia creşte, iar semnalele de la Banca
Naţională sunt îngrijorătoare. Marile confederaţii sindicale
au anunţat că protestele la nivel naţional vor continua şi că vor apela la Avocatul
Poporului în încercarea de a bloca constituţional ordonanţa incriminată. Nemulţumiţi,
oamenii au ieşit în stradă în Bucureşti şi în alte mari oraşe din România.
Date privind economia
românească
Comisia Europeană
şi-a revizuit, în sus, estimările referitoare la creşterea economiei şi a
deficitului României în 2017 şi 2018, avertizând totodată, că incertitudinile
cu privire la politicile guvernamentale ar putea afecta creşterea economică.
Conform previziunilor economice de toamnă publicate, joi, de Executivul
comunitar, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 5,7% în
2017, în creştere faţă de estimările din primăvară care indicau un avans de
4,3%. Şi pentru 2018, CE şi-a revizuit, în sus, estimările privind avansul
economiei româneşti până la 4,4%, de la 3,7% cât prognoza în primăvară. În ceea
ce priveşte deficitul public, acesta ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017,
pentru ca în 2018 să atingă 3,9% din PIB, iar în 2019 4,1%. Aprecieri privind
indicatorii economici au fost făcute, în aceeaşi zi, şi la Bucureşti. Leul are o
tendinţă de depreciere, a confirmat guvernatorul BNR, după coborârea monedei
naţionale la cel mai slab nivel din ultimii cinci ani. Mugur Isărescu a atras
atenţia că evoluţia cursului este influenţată de deteriorarea balanţei
comerciale, la valori care deja reprezintă o problemă: Per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu
cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă şi este categoric asociată cu
situaţia balanţei de plăţi a României. Şi aici avem o situaţie în deteriorare a
balanţei comerciale. Chiar astăzi s-au anunţat cifrele, numai pe cele opt sau
nouă luni avem deficit comercial de peste opt miliarde de dolari. Aici se
conturează o problemă! Guvernatorul a mai declarat că inflaţia va creşte
mai rapid decât se anticipase până la primăvară, apoi, se va înregistra o
revenire la valori mai scăzute. De la 1,9 prognoza de inflaţie a crescut la 2,7
pentru acest an şi urmează să ajungă în 2018 de 3,2, potrivit estimărilor
Băncii Naţionale.
Proiectul de modificare
a Legilor Justiţiei
Consiliul Superior al Magistraturii din
România a dat un aviz negativ în cazul proiectului de modificare a Legilor
justiției, variantă trimisă spre analiză de către Parlament. Anterior, DIICOT (parchetul antimafia), DNA și Parchetul General s-au pronunțat
împotriva proiectului. Aceeași opinie au avut-o și Asociația Procurorilor din
România și Forumul Judecătorilor. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a
criticat proiectul. El consideră că unele dintre prevederi sunt bune,
oportune și necesare, spre deosebire de altele precum pragul valoric impus
pentru a defini abuzul în serviciu. Potrivit formei actuale a proiectului, şeful statului rămâne
în procedura de numire a şefilor de parchete, după ce iniţial fusese scos, însă
nu şi în cea de revocare. Totodată, ar urma să se înfiinţeze o direcţie de
investigare a magistraţilor care va fi în subordinea Parchetului General, ceea
ce ar reduce atribuţiile DNA. Cât priveşte Inspecţia Judiciară, aceasta ar urma
să fie subordonantă Consiliului Naţional de Integritate a Judecătorilor şi
Procurorilor, o structură care ar urma să se înfiinţeze. Subiectul
a fost discutat, în această săptămână, şi de ministrul român
al Justiţiei, Tudorel Toader, la Bruxelles, cu prim-vicepreşedintele executivului comunitar, Frans Timmermans.
