Retrospectiva săptămânii 05.07.2020 – 11.07.2020

Autoritățile române fac apel la responsabilitate, în contextul creşterii îmbolnăvirilor de coronavirus/ Economia României va scădea, anul acesta, cu 6%, urmând să revină în zona pozitivă anul viitor – estimează Comisia Europeană

Leyla Cheamil, 11.07.2020, 11:30

Autoritățile române fac apel la responsabilitate, în contextul creşterii îmbolnăvirilor de coronavirus

În urma creşterii cazurilor de infectare cu noul coronavirus, șeful statului român Klaus Iohannis, a făcut, joi, apel la colaborare între toate instituţiile fundamentale ale statului, astfel încât viaţa şi sănătatea românilor să fie protejate. “Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui a atras atenţia Klaus Johannis.

La rândul său, premierul Ludovic Orban a cerut mobilizare generală în instituţiile cu atribuţii de control pentru verificarea respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS CoV-2, în urma creşterii puternice, în ultimele zile, a numărului de cazuri confirmate. Medicii spun că este o consecinţă a nerespectării regulilor de protecţie, de aceea şeful executivului a solicitat sancţionarea drastică a tuturor celor care le încalcă. Cadrele medicale au subliniat, din nou, importanța respectării celor trei măsuri de aur: purtarea măştii, distanţarea socială şi spălatul pe mâini. În paralel, parlamentarii români s-au concentrat, în partea a doua a acestei săptămâni, asupra dezbaterii şi votării unui proiect de lege adoptat anterior de Guvern privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.

Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, social-democratul Nicuşor Halici, a afirmat că proiectul necesita punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale, precum şi cu contextul prezent şi viitor ‘care poate oferi oricând situaţii de risc’. Deputatul PNL, Ioan Cupşa, a afirmat, la rândul său, că adoptarea proiectului de lege reprezintă un moment de solidaritate în Parlament. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, a precizat şi deputatul USR, Ionuţ Moşteanu, care a subliniat că atât cei din tabăra PSD, cât şi liberalii trebuie să lupte, nu doar să câştige voturi din partea electoratului. În favoarea proiectului de lege s-au exprimat şi parlamentarii UDMR şi PMP. Prezent la dezbaterile din Parlament, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a afirmat că scopul proiectului de act normativ este acela de a proteja comunitatea şi de a permite luarea măsurilor de sănătate publică de prevenire şi de combatere a riscului epidemiologic şi biologic.

Se permite, între altele, ca aplicarea unui tratament să se facă doar pe baza consimţământului persoanelor infectate. Carantinarea în spaţii special desemnate de către autorităţi se va realiza doar în cazul în care cei bolnavi declară că nu îşi pot asigura singuri condiţiile de separare fizică. Totodată, este permisă detaşarea medicilor în timpul stării de alertă, dar şi contestarea măsurilor de carantină sau izolare.

Amintim că Guvernul a adoptat, luni, proiectul de instituire a unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, după ce CCR a declarat ca fiind neconstituţionale textele de lege privind starea de carantină şi internarea obligatorie, pe motiv că sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. De asemenea, potrivit CCR, instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

Economia României va scădea, anul acesta, cu 6%, urmând să revină în zona pozitivă anul viitor – estimează Comisia Europeană

Economia României s-ar putea contracta anul acesta cu 6%, urmând ca în 2021 creşterea economică să revină în zona pozitivă cu un avans de patru procente avertizează Comisia Europeană, în Previziunile economice de vară, publicate marți. Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi, însă, revizuite în sens negativ. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi poate întârzia redresarea economiei.

În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta, în cele din urmă, încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, aceasta ar urma să se situeze în medie la 2,5% în 2020 şi va creşte la 2,8 procente anul viitor, sprijinită fiind de redresarea cererii. Noua prognoză arată că economia europeană se va contracta cu peste opt procente în acest an, urmând a înregistra o redresare parţială în 2021.

Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a afirmat că o problemă majoră este lipsa certitudinii pentru viitor, creată de criza coronavirusului. El a mai spus că răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea şocului pentru cetăţenii blocului comunitar, însă această situaţie continuă să creeze tot mai multe divergenţe, inegalităţi şi o insecuritate crescândă.

România reclamă condiţii de concurenţă neloială în ceea ce privește pachetul Mobilitate 1, adoptat de PE

Autorităţile de la București consideră discriminatorii pentru transportatorii români o serie de prevederi ale normelor revizuite din pachetul Mobilitate 1, adoptat de Parlamentul European după negocieri cu celelalte instituţii europene. Comisia Europeană a anunţat că vor exista studii de impact privind prevederile, dar pachetul urmează să intre în vigoare în curând, după publicarea în Jurnalul oficial al Uniunii.

Comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, a declarat că autorităţile române au dreptul să atace prevederile care aduc atingere obiectivelor pactului ecologic şi concurenţei pe piaţa unică. România şi alte ţări precum Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria au atras atenţia că normele revizuite discriminează companiile din aceste state în raport cu cele din centrul şi vestul Europei.

Potrivit pachetului Mobilitate, camioanele respectivelor companii trebuie să se întoarcă la centrul operaţional al firmei la fiecare opt săptămâni, indiferent că au sau nu marfă de transportat.