Retrospectiva săptămânii 05.03 – 11.03.2023

Sumar: Vizite în Extremul Orient/ Peste 3,7 milioane de refugiați ucraineni în România vecină/ Românii din Ucraina/ Enigma din canal

Bogdan Matei, 11.03.2023, 10:00

Vizite în Extremul Orient

Parteneriatul Strategic dintre România
şi Japonia demonstrează că relaţiile bilaterale au fost ridicate la
cel mai înalt nivel – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după ce, marți,
la Tokyo, a semnat, împreună cu premierul nipon, Fumio Kishida, perfectarea
acestui tratat bilateral. Tot marți, președintele Iohannis a fost primit
de împăratul Japoniei, Naruhito. România şi Japonia, afirmă șeful
statului, sunt acum mai apropiate decât oricând. El mai spune că, în actualul
context global, marcat de război şi de tensiuni regionale, este important să ne
bazăm unii pe ceilalţi pentru a apăra valorile fundamentale care ne definesc:
dorinţa de pace şi securitate, libertatea, democraţia şi drepturile omului,
ordinea internaţională bazată pe reguli. Odată cu semnarea

Parteneriatului
Strategic, spun experții, dezvoltarea cooperării româno-nipone va fi
accelerată, prin extinderea portofoliului de acţiuni şi proiecte în toate
domeniile de interes comun. Potrivit trimisei Radio România, vizita
președintelui Iohannis a avut şi o importantă dimensiune economică, Japonia
fiind cel mai mare investitor asiatic în România. Cele circa 400 de societăţi
comerciale cu capital japonez din România generează, în prezent, peste 40.000
de locuri de muncă. Potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în
domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de
tip reactoare modulare mici, producerea şi distribuţia de hidrogen verde,
producţia de optică de mare putere, infrastructura de ultimă generaţie sau
finalizarea unei noi magistrale a metroului din Bucureşti. Parteneriatul cu
Japonia este al doilea încheiat de România cu un stat asiatic, după cel cu
Coreea de Sud. Din Japonia, președintele Iohannis a plecat în Singapore.
România este al treilea cel mai mare furnizor din Uniunea Europeană de servicii
IT în Singapore, iar interesul său vizează aprofundarea şi amplificarea
acestui palier de colaborare, prin iniţierea de noi proiecte bilaterale.

Peste 3,7 milioane de refugiați
ucraineni în România vecină

Inspectoratul General al
Poliţiei de Frontieră (IGPF) informează că numai miercuri au intrat în România,
prin punctele de la graniţă, peste șapte mii de cetăţeni ucraineni.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, presei, începând cu 10 februarie 2022,
cu două săptămâni înainte ca armata rusă să le invadeze țara, au intrat în
România 3.705.317 de cetăţeni ucraineni. Majoritatea şi-au continuat drumul
spre ţări din vestul Europei, dar circa 100 de mii, precizează autoritățile de la București, au
ales să rămână în România. În ajunul
datelor furnizate de Poliția de Frontieră,

Parlamentul
de la Bucureşti a adoptat o declaraţie de susţinere a Ucrainei, la împlinirea,
pe 24 februarie, a unui an de la declanşarea invaziei rusești. Documentul,
adoptat cu largă majoritate de majoritatea guvernamentală PSD-PNL-UDMR, la
propunerea USR (în opoziție), condamnă ferm războiul declanșat de Moscova
împotriva unui stat suveran, al cărui teritoriu este inalienabil şi
indivizibil. Declaraţia reafirmă sprijinul ferm al României pentru ceea ce
numește lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean, precum şi pentru
susţinerea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei,
în limitele frontierelor recunoscute internaţional.

Românii din Ucraina

Nu-i totul roz în relațiile
româno-ucrainene. În cursul dezbaterilor privind declarația de susținere a
Kievului, preşedintele AUR (opoziția naționalistă), George Simion, a
insistat pentru protejarea conaționalilor din țara vecină. Peste 400 de mii de
etnici români trăiesc acolo, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii
românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea
Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După
invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean. În decembrie 2022, ministerul român de Externe considera
regretabil faptul că legea privind minorităţile naţionale din Ucraina a fost adoptată în absenţa unei noi consultări a
Comisiei de la Veneţia. Opinia acesteia, apreciază diplomația de la București,
ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător şi clar din
perspectiva standardelor juridice europene în materie.

De asemenea, subliniază
MAE, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absenţa unei consultări
adecvate a reprezentanţilor comunităţii române din Ucraina, aşa cum a solicitat
Bucureștiul. România, mai precizează ministerul, susţine pe deplin parcursul
european al Ucrainei şi înţelege dorinţa firească de apropiere de Uniunea Europeană, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a
procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră
semnificativă, consultarea cu reprezentanţii minorităţilor naţionale, care ar
fi trebuit să fie unul de substanţă, anterior adoptării legii.

Enigma din canal

Autorităţile din
Ucraina şi România au convenit să verifice adâncimea canalelor de pe Dunăre pe
care administraţia de la Kiev le foloseşte pentru a exporta mărfuri agricole -
au anunţat responsabili guvernamentali din cele două țări. Dunărea este o rută
de transport importantă pentru Ucraina, care, în urma invaziei rusești,
încearcă să exporte pe această cale cereale şi alte produse, în majoritate tot
agro-alimentare. Autorităţile române au declarat, luna trecută, că sunt
îngrijorate de indiciile conform cărora Ucraina
draghează canalul Bîstroe, ce străbate o regiune sensibilă din punct
de vedere ecologic, şi au întrebat dacă pot verifica situația din teren. Kievul
a negat că, prin adâncirea canalului, ar fi încălcat vreun acord şi s-a
declarat pregătit să-i arate României, membră a Uniunii Europene şi a NATO,
anvergura dragărilor. Controalele ar urma să înceapă luna aceasta.
Bucureștiul se teme de impactul pe care lucrările întreprinse de ucraineni
le-ar putea avea asupra ecosistemului din Delta Dunării, zonă unică în Europa, inclusă în patrimoniul mondial
UNESCO. Ministerul ucrainean al
Infrastructurii a comunicat că, după așa-zisa curățare a canalului, adâncimea
acestuia a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, adică aproape s-a dublat.