Retrospectiva săptămânii 05.01. – 11.01.2020

Sumar: Premierul român Ludovic Orban la Bruxelles / România şi situaţia din Orientul Mijlociu / Preşedintele României în vizita de lucru în landul german Bavaria

România Internațional, 11.01.2020, 12:19

Premierul român Ludovic Orban la Bruxelles

În prima sa
vizită oficială la Bruxelles, după învestirea oficială din noiembrie, premierul
liberal român Ludovic Orban a avut, timp de trei zile, mai multe întâlniri cu
oficiali europeni şi reprezentanţi ai NATO. Şeful guvernului de la Bucureşti şi
secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au discutat,joi, despre
tensiunile din Orientul Mijlociu. Stoltenberg a salutat contribuţia României la
misiunea NATO de instruire şi formare din Irak şi a precizat că Alianţa are
posibilitatea de a face mai mult în Orientul Mijlociu, aşa cum a solicitat,
recent, preşedintele american Donald Trump. Ludovic Orban a declarat că Alianţa
Nord Atlantică este fundamentală pentru România şi a dat asigurări privind
sprijinul deplin al Bucureştiului pentru atingerea scopurilor organizaţiei. El
a precizat că România va continua să participe la misiunile şi initiaţivele
aliate privind prezenţa avansată pe flancul de est, precum şi în Afganistan,
Kosovo şi Irak. Cei doi oficiali au mai discutat despre cooperarea în cadrul
Alianţei şi securitatea la Marea Neagră.

Jens Stoltenberg a salutat alocarea de
către România a doi la suta din PIB pentru apărare şi a subliniat ca regiunea
Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă. Tot la Bruxelles, premeirul
Ludovic Orban a discutat cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
El a declarat că România va sprijini
promovarea agendei strategice a UE, o agendă care vizează, pe lângă protejarea
cetăţenilor şi a libertăţilor, construirea unei Europe verzi echitabile şi
neutre din punct de vedere al impactului climei, dar şi promovarea intereselor
şi valorilor europene pe scenă mondială. Au urmat discuţii cu negociatorul şef
al UE pentru Brexit, Michel
Barnier, ambii oficiali evidenţiind importanţa acordului de retragere a Marii
Britanii din Uniune, în special pentru protejarea drepturilor cetăţenilor. În
cadrul întrevederii cu preşedintele Parlamentului European, David Sassoli,

Ludovic Orban a reiterat dorinţa României de aderare la Spaţiul Schengen,
obiectiv susţinut de Legislativul Comunitar. Alte teme abordate au vizat negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii şi
Pactul Ecologic European. Orban s-a declarat îngrijorat de posibilele
consecinţe asupra competitivităţii companiilor europene, ca urmare a
implementării Pactului Verde de luptă împotriva schimbărilor
climatice. Măsurile privind reformarea justiţiei române, dar şi planurile
autorităţilor de la Bucureşti pentru domeniul economic au constituit subiectele
discuţiilor dintre premierul Ludovic Orban şi preşedintele Comisiei Europene,
Ursula von der Leyen. Ei au abordat, totodată, şi subiecte ce ţin de viitorul
proiectului european. România este un partener serios,
responsabil, angajat în atingerea obiectivelor UE şi în aplicarea
reglementărilor adoptate de instituţiile comunitare, a afirmat, premierul Ludovic Orban. La rândul său, şefa executivului
comunitar a spus că UE este alături de
România, că Uniunea se pregăteşte pentru era digitală și contează pe sprijinul
Bucurştiului, care are o reputaţie excelentă în domeniu.

România şi situaţia din Orientul Mijlociu

Ochii
comunităţii internaţionale au fost îndreptaţi întreaga săptămână asupra evoluţiei
crizei dintre SUA şi Iran, declanşată de
uciderea, la Bagdad, de către o
dronă americană, a generalului iranian Qassem Soleimani, comandant al
puternicului Corp al Gardienilor Revoluției. În replică, Teheranula lansat atacuri cu rachete asupra unor baze militare americane
din Irak. Atacurile au pus pe jar comunitatea internaţională, inclusiv România,
care a decis să-i reloce temporar pe cei 14 militari pe care îi avea în Irak. Autorităţile de la Bucureşti au făcut apel la o abordare calmă şi
diplomatică.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu: România reiterează
ferm apelul său la descaladare. Ceea ce putem să mai informăm este faptul că
militarii români care fac parte din coaliţia împotriva DAESH nu au fost
afectaţi, ceea ce este o veste bună. De asemenea, având în vedere că o serie de
rachete au vizat şi regiunea Erbil, unde se găseşte o comunitate de aproximativ
180 de cetăţeni români, prin Consulatul General al României de la Erbil am
putut confirma faptul că cetăţenii români nu sunt afectaţi de aceste evoluţii. La
rândul său, preşedintele
Klaus Iohannis a spus că o implicare mai
mare a NATO în Orientul Mijlociu ar fi oportună în planul securităţii, dar şi
al reconstrucţiei, de care România este interesată. Şeful statului a declarat
că, deşi la distanţă, tensiunile recente din Orientul Mijlociu sunt relevante
şi pentru securitatea Europei, nu doar pentru actorii implicaţi direct.
Preşedintele a mai spus că România se coordonează permanent cu partenerii din
Uniunea Europeană şi NATO, în special cu SUA, şi că Bucureştiul susţine
integritatea, unitatea şi suveranitatea Irakului. Klaus Iohannis a mai spus că
lupta antiteroristă trebuie să continue şi a îndemnat la calm, reluarea
dialogului şi respectarea angajamentelor asumate.

Preşedintele României în vizita de lucru în
landul german Bavaria

Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut,
marţi, o vizită de lucru în landul german Bavaria, unde a participat la şedinţa
Guvernului local. Seful statului a avut o întrevedere cu premierul landului,
Markus Söder, preşedinte al Uniunii Creştin-Sociale (CSU). Cei doi au discutat despre relaţiile bilaterale, dar
şi despre o serie de teme europene, între care viitorul buget multianual
Uniunii, Brexit, politica de migraţie. Klaus Iohannis a promis că România se va
implica alături de celelalte state membre pentru ca UE să devină mai puternică
şi mai unită. România este încă în aşteptarea unei decizii de aderare la
spaţiul Schengen, fără de care nu se poate vorbi despre o funcţionalitate
deplină a zonei de liberă circulaţie – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis,
în faţa parlamentarilor grupului Uniunii Creştin-Sociale din Bundestag. Pe de
altă parte, şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi solidaritate în
eforturile de consolidare a proiectului european. El a susţinut, totodată, că
obiectivele majore ale Uniunii Europene trebuie să vizeze, în continuare, o
Europă nedivizată, care aduce statelor membre mai multă convergenţă şi
egalitate, cu rezultate tangibile pentru cetăţeni.