Retrospectiva săptămânii 04-10.12.2022

Schengen, o nouă ratare/ Plan european contra migraţiei ilegale/ Proiectul bugetului pe 2023, în Parlament/ Târgul de carte Gaudeamus, în format clasic.

Ştefan Stoica, 10.12.2022, 11:23

Schengen, o nouă
ratare

Nimeni şi nimic
nu a convins Austria că România şi partenera ei de integrare europeană,
Bulgaria, merită să facă parte din spaţiul Schengen de la 1 ianuarie anul
viitor. Dacă, în urmă cu 11 ani, reformele inconsistente din justiţie şi
corupţia constituiau, în cazul României, argumente suficiente pentru mai multe
state europene ca să voteze împotriva acceptării ei în spaţiul de liberă
circulaţie, opoziţia de acum a Vienei, singulară, e cel puţin bizară. Ea vine
după două misiuni de evaluare ale experţilor, care au atestat că Bucureştiul
îndeplineşte condiţiile tehnice ale aderării şi pe fondul unui sprijin fără
echivoc exprimat de toate celelalte state al Uniunii şi de instituţiile
comunitare.

Nu este un vot împotriva României, este un vot împotriva Uniunii
Europene, în ansamblul său, şi împotriva unităţii noastre, a declarat,
decepţionat, ministrul român de Interne, Lucian Bode.

Prin această decizie, Austria
s-a singularizat şi autoizolat în cadrul Uniunii Europene, a reacţionat
Ministerul de Externe de la Bucureşti, pe un ton nemaiîntâlnit în relaţia cu un
alt stat membru al Uniunii Europene. MAE consideră că acest rezultat este
complet injust şi lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condiţiile în
care România a acţionat cu deschidere şi transparenţă în relaţia cu toţi
partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a ţării în
aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate
rânduri, de experţii UE şi ai statelor membre.

Invocarea de către partea
austriacă a problemei creşterii fluxului migraţionist, ca justificare a
opoziţiei faţă de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă
şi injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenţia
Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a
Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraţionistă şi nu este o
sursă de mişcări secundare migraţioniste, mai spune ministerul de Externe.
Atitudinea nejustificată şi inamicală a Austriei va produce consecinţe
inevitabile asupra relaţiilor bilaterale, i s-a transmis ambasadoarei
Republicii Austria la Bucureşti, care a fost convocată la sediul MAE.

Plan european
contra migraţiei ilegale

Parcă pentru a
calma temerile Austriei şi ale altor state cu privire la numărul mare de
migranţi ilegali care ajung în spaţiul Uniunii, Comisia Europeană a prezentat,
săptămâna aceasta, un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor migranţilor
ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali. Planul cuprinde acţiuni operative,
structurate pe cinci piloni: întărirea managementului de frontieră, proceduri
de azil accelerate şi sprijinirea capacităţilor de primire, lupta împotriva
traficului de migranţi, consolidarea cooperării privind readmisia şi
returnările şi alinierea politicilor de vize. Statele Balcanilor Occidentali
sunt chemate să-şi alinieze politica de vize celei practicate de UE întrucât
sunt numeroase cazuri de migranţi care sosesc în ţările balcanice unde nu au nevoie
de viză de intrare şi de acolo pornesc clandestin spre vestul Europei. Guvernul
României a salutat Planul de Acţiune pentru Balcanii de Vest al Comisiei
Europene şi reiterează întreaga sa disponibilitate de a contribui activ şi
consistent la implementarea măsurilor şi acţiunilor propuse de Comisia
Europeană în deplin spirit european de solidaritate şi responsabilitate, în
colaborare strânsă cu restul partenerilor europeni.

Proiectul
bugetului pe 2023, în Parlament

Creştere
economică de 2,8%, deficit de 4,4% din produsul intern brut şi o inflaţie de 8
procente; sunt elementele principale ale construcţiei bugetului pe următorul an,
ajuns în dezbaterea Parlamentului după ce a fost aprobat, săptămâna aceasta, de
Guvern. Marea noutate este creşterea la 2,5% a bugetului apărării, pe fondul
celei mai grave crize internaţionale de securitate din ultimele decenii. Executivul
a prevăzut şi pentru anul viitor ajutoare destinate categoriilor celor mai
defavorizate, pentru a putea să treacă peste această iarnă şi peste iarna
viitoare, precum şi sumele necesare compensării preţului la energie. Bugetul de stat şi cel al
asigurărilor sociale vor permite majorarea pensiilor cu 12,5%, un salariu minim
pe economie de 3.000 de lei, echivalentul a 600 de euro, şi acordarea unui
ajutor financiar celor cu pensii de până la 3.000 de lei. Consiliul Fiscal, organism
independent, critică executivul pentru modul în care a construit bugetul pe
anul viitor, pe motiv că ar miza pe venituri mai mari de peste 11 miliarde de
lei, în condiţiile în care ar urma să colecteze cu aproape 2 miliarde şi
jumătate mai puţin. De asemenea, Executivul ar vorbi de o scădere a
cheltuielilor de 0,58% din PIB, dar riscă, în realitate, să fie obligat la
viitoare rectificări să facă rost de aproape 7 miliarde în plus. În concluzie, Consiliul
Fiscal consideră prea optimist deficitul bugetar estimat de Guvern şi anticipează
că acesta se va duce la 5,7% din PIB. Guvernul nu alocă suficienţi bani pentru
cofinanţarea proiectelor europene nerambursabile şi a proiectelor locale de
investiţii, care riscă să fie astfel blocate, mai avertizează Consilul fiscal.
În replică, ministrul de finanţe, Adrian Câciu, a amintit că această instituţie
a susţinut că veniturile sunt supraestimate şi la adoptarea bugetului pe anul
trecut. În realitate, a adăugat Câciu, în 2022 avem un plus la buget de 70 de
miliarde de lei, iar ţinta ministerului pe care-l conduce va fi tocmai
eliminarea riscului ca gradul de colectare să fie mai mic.

Târgul de carte
Gaudeamus, în format clasic

Cel mai
cunoscut târg de carte din România, Gaudeamus, organizat de postul
public de radio, a revenit, săptămâna aceasta, în format fizic, după doi ani de pandemie. Este a 29-a
ediţie a târgului, cei 200 de participanţi oferind publicului o gamă variată de
produse editoriale, pe diferite suporturi, adecvate tuturor vârstelor şi
domeniilor de interes, muzică şi jocuri educative. Au fost programate peste 600 de evenimente
editoriale, printre care lansări de
cărţi, dezbateri, sesiuni de autografe, spectacole şi ateliere precum şi
alte proiecte. Preşedintele de
onoare al ediţiei din acest an este scriitoarea Ana Blandiana, potrivit căreia,
un astfel de eveniment îi ajută pe cititori şi autori să se descopere reciproc.