Retrospectiva săptămânii 04.09 – 10.09.2022

O carte de istorie s-a închis / Nou an şcolar, cu vechi probleme/ Blue Air, situaţie albastră / Moțiune cu final așteptat

Bogdan Matei, 10.09.2022, 11:30

O carte de istorie s-a închis

Asemenea liderilor politici din întreaga lume, clasa politică românească deplânge dispariţia reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, care s-a stins din viaţă, joi seară, la vârsta de 96 de ani. Domnia ei de peste şapte decenii, cea mai lungă din istoria Angliei, a marcat destinul câtorva generaţii de supuşi şi se confundă cu destinul planetei, din a doua jumătate a secolului trecut până în momentul dispariţiei suveranei. Monarh constituţional, care a domnit fără să guverneze, regina a lucrat cu 15 premieri britanici, de la legendarul Winston Churchill la nou învestita Liz Truss. Statele Unite, cel mai important partener strategic al Marii Britanii, au avut în acest timp, 14 preşedinţi, de la Harry Truman la Joe Biden. Dintotdeauna tensionate, relaţiile Londrei cu Moscova au fost, de-a lungul acestor decenii, gestionate de la Kremlin de o întreagă galerie de lideri sovietici şi post-sovietici, de la tiranul bolşevic Iosif Stalin la resentimentarul şi imprevizibilul preşedinte Vladimir Putin. Odată cu decesul reginei Elisabeta a II-a, se închide o carte de istorie. Primul său născut devine rege, la vârsta de 73 de ani, sub numele de Charles al III-lea. Presa de la Bucureşti îl consideră un mare prieten al României, pe care, în ultimele două decenii, a vizitat-o periodic. Fascinat de tradiţiile, deopotrivă româneşti şi saxone, din sudul Transilvaniei, noul monarh britanic a contribuit consecvent la păstrarea şi popularizarea acestora. El este şi contribuabil la bugetul local, ca proprietar al unor case şi terenuri din România.

Nou an şcolar, cu vechi probleme

Aproape trei milioane de elevi şi de preşcolari din România au revenit, de luni, în bănci. Noul an şcolar aduce noutăţi, decise de ministerul de resort. În locul celor două semestre, cutumiare până acum, vor exista cinci module de învăţare, care vor alterna cu cinci vacanţe. Tezele nu vor mai fi obligatorii, iar în loc de medii semestriale la fiecare materie va exista o singură medie anuală. Media claselor V-VIII va fi eliminată din calculul mediei de admitere la liceu. O altă modificare se referă la eliminarea dispoziţiilor referitoare la exmatricularea elevilor, în condiţiile în care învăţământul de 12 clase este obligatoriu în România. Această măsură se păstrează numai pentru învăţământul postliceal, care e facultativ. Noutăţile sunt doar o parte a pachetului de reforme promovate de ministrul liberal al Educaţiei în guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Acesta e contestat virulent de oamenii din sistem, de la academicieni la profesori din provincie şi de la rectori universitari la asociaţii ale elevilor. Petiţii care-i solicită demisia au strâns, relativ rapid, zeci de mii de semnături. Nervozitatea şi frustrarea din sistem sunt evidente, potrivit şi celui mai nou sondaj al organizaţiei World Vision. Doi din trei profesori români atrag atenţia că programa e în continuare prea încărcată, iar abandonul şcolar rămâne şi anul acesta o problemă nerezolvată. Din cauza sărăciei, 35% dintre adolescenţi n-au suficiente rechizite şi cărţi pentru şcoală. Unul din zece părinţi îşi retrage cel puţin un copil de la şcoală, temporar sau definitiv, ca să facă faţă cheltuielilor. Jumătate dintre profesori afirmă că sunt descurajaţi de neimplicarea părinţilor în educaţia copiilor. 65% spun că este nevoie de mai mulţi bani pentru laboratoarele şcolare şi pentru spaţiile dedicate activităţilor sportive.

Blue Air, situaţie albastră

Guvernul de la Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea românilor blocaţi în străinătate, din cauza deciziei companiei private autohtone Blue Air de a-şi suspenda zborurile. Banii trebuie apoi recuperaţi în întregime de la operator – a subliniat premierul Nicolae Ciucă. Aproape trei mii de persoane au apelat la servicile consulare, iar ministerul Transporturilor a mobilizat compania de stat TAROM, pentru ca păgubiţii să se poată întoarce în ţară. Blue Air a decis să suspende până luni, 12 septembrie, toate cursele programate să plece de pe aeroporturile româneşti, din cauza blocării conturilor sale de către de către Administraţia pentru Fondul de Mediu, la care are o datorie de peste 28 milioane de lei. Potrivit datelor furnizate chiar de către Blue Air, suspendarea zborurilor a însemnat anularea a 400 de curse, pentru care aveau bilete peste 54.000 de călători. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a sancţionat în urmă cu două luni compania pentru că, de la începutul anului, ar fi anulat numeroase zboruri, decizie care a afectat zeci de mii de pasageri.

Moţiune cu final aşteptat

Fapt anticipat de comentatori, plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a respins prima moţiune simplă din noua sesiune parlamentară, iniţiată de USR (în opoziţie) contra ministrului liberal al Energiei, Virgil Popescu. Liderul USR, Cătălin Drulă, a afirmat că schema de plafonare şi compensare a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale a îndatorat companii critice din economia românească, a vulnerabilizat zeci mii de locuri de muncă şi a slăbit securitatea energetică a României, într-un context internaţional extrem de dificil. Drulă mai spune că „Popescu arde gazul de pomană la Ministerul Energiei, de trei ani de zile”. Ministrul a respins toate acuzaţiile, calificând demersul USR drept populist. El susţine că noul mecanism privind facturile la energie va descuraja specula din domeniu.

România – Ungaria, convorbiri la vârf

Preşedinta Ungariei, Katalin Novak, aflată miercuri, în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că şi ţara sa susţine aderarea României vecine la Spaţiul Schengen, obiectiv prioritar pe agenda Bucureştiului. Suntem ţări vecine şi ne dorim să diminuăm tensiunile existente, nu să le amplificăm – afirmă şefa statului ungar. Ea a recunoscut că România şi Ungaria nu vor fi de acord întotdeauna, dar cel mai important este să poată discuta şi să se asculte reciproc. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat întreaga disponibilitate a autorităţilor române pentru colaborarea cu statul vecin. El a subliniat că, în România, drepturile tuturor minorităţilor naţionale sunt respectate, iar acestea sunt reprezentate în Parlament. Concentrată în centrul şi vestul ţării, minoritatea maghiară din România numără circa 1,2 millioane de persoane, reprezentând şase procente din populația țării. Principala sa formaţiune politică, UDMR, a făcut parte, din 1996 până azi, din numeroase guverne de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta sau de stânga.