Retrospectiva săptămânii 04.03.2018 – 10.03.2018

Vizită importantă la Bucureşti/Despre justiţia din România/Economia României în context european/Criza de imunoglobulină din România

Daniela Budu, 10.03.2018, 07:14

Vizită importantă la
Bucureşti

Relaţiile dintre România şi Serbia sunt foarte bune şi vor fi şi mai
bune, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, care l-a primit la Bucureşti pe
omologul său, Aleksandar Vucici. Cei doi au discutat despre relaţia bilaterală
şi despre măsurile necesare pentru stimularea relaţiei economice care este în
creştere. Interconectarea în domeniul energetic şi în cel al transporturilor
este, de asemenea, importantă, a subliniat şeful statului român, care a adăugat
că aceasta înlesneşte schimburile economice dintre cele două ţări. Cât priveşte
românii din Serbia şi sârbii din România, Iohannis a menţionat faptul că
aceştia au un rol foarte important în a întări puntea între cele două ţări. Cei
doi şefi de stat au discutat despre aspiraţiile europene ale Serbiei şi cum
poate sprijini România acest parcurs european. Preşedintele român este de
părere că nu se poate discuta despre o evoluţie în această direcţie fără
găsirea unei soluţii pentru dosarul Kosovo. O soluţie nu
poate fi impusă din afară, dar ea poate fi discutată cu actorii relevanţi.
Orice soluţie s-ar găsi, ea trebuie să fie corectă, care satisface cât de mult
se poate toate părţile. Nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care
este refuzată de sârbi, cum nu pot să îmi imaginez o soluţie pentru Kosovo care
este refuzată de orice altă parte interesată. Amintim
că România este una dintre cele cinci ţări membre UE care nu au recunoscut
independenţa, proclamată acum 10 ani, a fostei provincii sârbe, cu populaţie
majoiritar albaneză. La rândul său, preşedintele Serbiei a spus că este
recunoscător pentru sprijinul oferit de România Serbiei pe calea europeană şi a
menţionat că Belgradul se va strădui să găsească o soluţie de compromis.

Despre justiţia din
România

Statul român trebuie să primească un miliard de euro din confiscările
dispuse în dosarele instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie, a
declarat şefa instituţiei, Laura Codruţa Kovesi. Procurorul-şef a precizat că
atunci când se vorbeşte de indisponibilizarea bunurilor se face referire doar
la cele de pe teritoriul României, însă este interesantă tendinţa infractorilor
de a-şi deschide conturi în alte ţări. Este obligaţia organelor fiscale din
România să execute acum aceste hotărâri cât mai rapid, a mai spus Laura Codruţa
Kovesi. În 2017, procurorii au indisponibilizat bunuri în valoare de peste două
sute de milioane de euro. La rândul său, la prezentarea raportului de activitate
al Ministerului Public pe anul trecut, procurorul general al României, Augustin
Lazăr, a anunţat că procurorii au instrumentat circa 1.750.000 de dosare, din
care au soluţionat peste 550 de mii, iar aproape 60 de mii de inculpaţi au fost
trimişi în judecată. Dintre aceştia, 35% au încălcat legislaţia rutieră,
principalele două cauze fiind infrastructura rutieră precară şi comportamentul
conducătorilor auto. De asemenea, el a spus că s-a constat înmulţirea faptelor
de violenţă în familie şi creşterea, până la aproape patru mii, a minorilor
trimişi în judecată. Cât priveşte raportul Comisiei Europene privind justiţia
din România, acesta notează că ireversibilitatea progreselor în lupta
împotriva corupţiei în România a fost pusă recent în pericol. Potrivit executivului
comunitar, dorinţa majorităţii de stânga din Parlament de a modifica legile
justiţiei şi presiunile intense asupra magistraţilor riscă să afecteze
independenţa sistemului judiciar şi să distrugă progresele obţinute în ultimii
zece ani.

Economia României în
context european

Progrese limitate – aceasta este concluzia raportului întocmit de
Comisia Europeană asupra manierei în care România a soluţionat recomandările
Bruxellesului în plan economic. Potrivit documentului, anul acesta Bucureştiul
va trebui să depună un efort notabil în privinţa respectării obligaţiilor
fiscale şi a colectării impozitelor, astfel încât să-şi poată atinge obiectivul
bugetar pe termen mediu. Pe de altă parte, campioană a creşterii economice în
Uniunea Europeană, după ce a înregistrat un avans de 7% în 2017 comparativ cu
anul precedent, România va avea o creştere robustă şi în acest an. Este părerea
exprimată, recent, de Banca Naţională a României, potrivit căreia din 2019
această creştere ar urma să se tempereze. Evoluţia o regăsim şi în cea mai nouă
estimare a agenţiei de evaluare a riscului Standard&Poor’s. Astfel, România
ar putea înregistra o creştere economică de 4,7% în acest an, urmată de una mai
moderată, spre 3,5% pe an, în perioada 2019 – 2021. Experţii menţionează între
vulnerabilităţi desele schimbări politice, însă subliniază că mai
îngrijorătoare sunt încercările frecvente de modificare a legislaţiei.

Criza de imunoglobulină
din România

Pentru a rezolva criza de imunoglobuline, cu impact major asupra
vieţii persoanelor cu afecţiuni ale
sistemului imunitar, România a cerut, oficial, ajutorul ţărilor din Uniunea
Europeană, activând atât Mecanismul european de Protecţie Civilă, instrument
institutit pentru o gestionare eficientă a dezastrelor, cât şi Mecanismul NATO
pentru imunoglobuline. Cum a ajuns România în această situaţie? Producătorii care asigurau
peste 80% din necesarul de astfel de produse s-au retras de pe piaţă, generând
o criză nerezolvată nici la ora actuală. Tot despre sănătate….numărul
persoanelor care au murit în România din cauza gripei, în acest sezon, se
apropie cu paşi repezi de 100, după ce în fiecare zi a acestei săptămâni a
crescut câte puţin. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, susţine că, deocamdată,
nu se impune declararea stării de epidemie.