Retrospectiva săptămânii 03.11 – 09.11.2019

Sumar: Noul Guvern condus de liberalul Ludovic Orban a început să lucreze la București / Europarlamentarul Adina Vălean este propunerea României pentru portofoliul transporturilor în viitorul executiv comunitar

Mihai Pelin, 09.11.2019, 11:03

Noul Guvern condus de liberalul Ludovic Orban a început să lucreze la București.

Întrunit în şedinţă comună, Parlamentul bicameral de la Bucureşti a votat învestirea echipei executive conduse de preşedintele PNL, Ludovic Orban. Deși avea nevoie de 233 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, noul cabinet a primit 240, în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e de doar circa 20 de procente, iar cel mai numeros grup, PSD, secondat de propria-i dizidenţă, Pro România, au boicotat şedinţa. S-au pronunţat, în cele din urmă, pentru învestire, alături de liberali, reprezentanţii USR, PMP, UDMR, ALDE, deputaţii ce reprezintă minorităţile naţionale, precum şi câţiva parlamentari Pro România, care au nesocotit ordinul şefului lor, fostul premier social-democrat Victor Ponta, de a nu vota. Guvernul Ludovic Orban preia cârma de la Cabinetul PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură. Faţă de fostul Executiv social-democrat care avea 24 de ministere, liberalii au optat pentru o formulă guvernamentală cu 16.Printre prioritățile noului cabinet, se numără rectificarea bugetară și elaborarea legii bugetului de stat pe 2020. Printre miniştrii noului cabinet figurează personalităţi a căror competenţă e recunoscută, precum avocatul Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Dar şi persoane avizate negativ după audierile din comisiile de specialitate ale Legislativului: Ion Ştefan, la Lucrările Publice, Violeta Alexandru, pentru ministerul Muncii, şi Florin Cîţu, la Finanţe. Această echipă ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile parlamentare din toamna anului 2020. Guvernul e, însă, foarte fragil, fiindcă toate micile formaţiuni care au votat pentru învestire au agende proprii, adesea divergente, şi o eventuală moţiune de cenzură ar putea trece, spun analiştii, foarte uşor.

Europarlamentarul Adina Vălean este propunerea României pentru portofoliul transporturilor în viitorul executiv comunitar.

Europarlamentarul liberal Adina Vălean este propunerea pentru comisar european pentru tranporturi, acceptată de preşedintele ales al Comisiei Europene,Ursula von der Leyen. Aceasta a avut interviuri cu cei doi candidaţi propuşi de Guvernul român pentru portofoliul transporturilor – Siegfried Mureşan şi Adina Vălean. Un purtător de cuvânt al echipei de tranziţie a precizat că ambii candidaţi s-au descurcat bine, dar preşedintele ales al executivului comunitar a decis ca Adina Vălean să preia portofoliul transporturilor. Ea este un europarlamentar experimentat, care a condus Comisia de mediu din Parlamentul European, iar în prezent este preşedinte al Comisiei de industrie din legislativul comunitar. De-a lungul timpului a acumulat experienţă pe subiectele asociate portofoliului transporturilor, spun oficialii europeni. Săptămâna trecută, Comisia Europeană aprecia că există îndoieli serioase că propunerea de comisar făcută de fostul Executiv social-democrat român e „legitimă, întrucât ex-premierul Viorica Dancila nu s-a coordonat cu șeful statului. Aceasta îl propusese pe fostul ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu. Anterior, au eşuat alte două propuneri social-democrate: foştii miniştri Rovana Plumb, respinsă de comisia juridică a PE, din motive de integritate, şi Dan Nica, pentru care nici n-au mai început procedurile, după ce Guvernul care l-a propus a picat testul moţiunii în Parlament. Candidatul României va fi audiat în Comisia de Transporturi a Parlamentului European pe 14 noiembrie după ce va trece testul Comisiei juridice, care verifică integritatea celor nominalizaţi. Votul de învestitură a noii comisii ar urma să fie dat la sfârşitul acestei luni, pentru ca viitorul executiv comunitar să îşi înceapă activitatea de la 1 decembrie.

Economia românească crește ușor în acest an, estimează Comisia Europeană.

Ritmul de creştere al economiei româneşti va creşte uşor anul acesta, până la 4,1% din PIB pentru a încetini la 3,6% în 2020 şi 3,3% în 2021, se arată în previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene (CE). De asemenea, Executivul comunitar se aşteaptă ca presiunile inflaţioniste în România să se reducă de la 4,1% în 2018 la 3,9% în 2019 şi să revină în intervalul vizat de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual) în 2020. CE avertizează că, în acest an, deficitul bugetar va urca până la 3,6% ca urmare a majorărilor semnificative de salarii în sectorul public

În diaspora a început primul tur al alegerilor prezidențiale.

În România s-a încheiat Campania pentru prezidențiale. Românii de peste hotare au început deja să voteze, de vineri, pentru a alege preşedintele ţării pentru următorii cinci ani. Atât primul tur, cât şi al doilea se vor desfăşura, în afara granițelor, în premieră, pe parcursul a trei zile. Astfel, primul tur are loc până duminică, iar al doilea – între 22 şi 24 noiembrie. Alegerile prezidenţiale de anul acesta sunt cele mai scumpe de până acum. Suma totală alocată este de aproximativ 150 de milioane de euro, din care 50 de milioane destinate votului peste hotare. Acolo, pentru a se evita formarea de cozi ca în anii trecuţi, au fost înfiinţate 835 de secţii de votare, de peste două ori mai multe faţă de precedentul scrutin. Cele mai numeroase sunt în Spania – 143 și în Italia -142. În Germania sunt 79 de secţii de votare, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 72, iar in Franţa – 50. Pe lângă cei care îşi vor exprima opţiunea la urnă, peste 43 de mii de români din diaspora au ales să voteze prin corespondenţă, potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro. În Romania, cetăţenii cu drept de vot vor putea vota doar pe parcursul unei singure zile – duminică, pe 10 noiembrie, respectiv pe 24 noiembrie. Pentru cea mai înaltă funcţie a statului român candidează 14 persoane, atât aspiranţi din partea tuturor formaţiunilor parlamentare şi a unor partide extraparlamentare, cât şi independenţi.