Retrospectiva săptămânii 03.10- 09.10.2021
Situația epidemiologică din România; Guvernul Florin Cîțu a picat la moțiunea de cenzură; În căutare de soluții la creșterea accelerată a prețului la energie; Previziuni economice
Corina Cristea, 09.10.2021, 11:02
Situația epidemiologică din România
În România, situaţia epidemiologică a atins noi dimensiuni în această săptămână, stabilind recorduri negative de peste 15 mii la numărul de noi infectări, dar și de mai mult de 300 de decese asociate coronavirusului, înregistrate în 24 de ore. Rata de pozitivare a testelor a trecut cu câteva unități de 20%, iar incidenţa medie la nivel naţional a depășit şase la mie în majoritatea județelor. În mai multe localități, inclusiv în București, valorile sunt cu mult mai mari, de 10 la mie sau chiar mai mari. Spitalele sunt sufocate de numărul mare de bolnavi de COVID, iar secţiile de Terapie Intensivă sunt pline. Pentru a se putea asigura tratamentul celor bolnavi, autorităţile au aprobat achiziţionarea a 500 de concentratoare de oxigen de mare capacitate și au decis să activeze Mecanismul de protecţie civilă al UE, în vederea achiziţionării unui medicament folosit în tratarea cazurilor de COVID-19, decizia fiind luată pentru că în două-trei săptămâni ar putea apărea probleme cu stocurile din spitalele româneşti. Pe fondul situației epidemiologice, starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile, începând cu data de 10 octombrie. Totodată, s-a decis ca în localităţile cu incidenţa mai mare de şase cazuri de COVID la mia de locuitori masca de protecţie sanitară se se poarte obligatoriu în spaţiile închise, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, în spaţiile comerciale, dar şi în spaţiile publice deschise, cu unele excepții. Numărul mare de îmbolnăviri a impulsionat vaccinarea, Circa 30 de mii de persoane se adaugă zilnic celor cu schema completă de imunizare, iar numărul total a ajuns la aproximativ 5,5 milioane de persoane.
Guvernul Florin Cîțu a picat la moțiunea de cenzură
Guvernul condus de liderul liberal Florin Cîţu a picat testul moțiunii de cenzură depusă împotriva sa de opoziţia social-democrată. Demersul debarcării lui Florin Cîțu, despre care PSD afirmă că este menit să scoată România din criza politică, economică și socială, s-a concretizat cu ajutorul fostului număr 2 la guvernare, USR PLUS – devenit după recentul congres de fuziune USR care-l consideră pe Florin Cîţu responsabil de destrămarea coaliţiei. Dar și al partidului ultranaționalist AUR. Preşedintele Klaus Iohannis a stabilit pentru luni consultări cu partidele parlamentare, dar este sceptic că se va găsi o soluţie rapidă. Deocamdată, liderii principalelor partide îşi menţin poziţiile divergente în ceea ce priveşte deblocarea crizei politice. Pentru social-democraţi, alegerile anticipate sunt singura soluţie şi exclud varianta susţinerii unui guvern minoritar PNL-UDMR în parlament. Până la alegerile anticipate, un guvern de specialişti, propune liderul PSD, Marcel Ciolacu. USR insistă pe reconstruirea coaliţiei cu PNL, însă cu un alt premier, şi, spune preşedintele USR, Dacian Cioloş, poate accepta ca Florin Cîţu să facă parte dintr-un viitor guvern, dacă liberalii doresc acest lucru. De cealaltă parte, PNL nu renunţă la varianta Florin Cîţu premier – spune deputatul Dan Vîlceanu, ministrul demis al finanţelor, în opinia căruia coaliţia nu se poate reface dacă USR pune condiţii. În opinia AUR, în actuala conjunctură politică există doar două variante: guvern de specialişti sau alegeri anticipate, iar UDMR doreşte refacerea coaliţiei cu PNL şi USR şi nu crede deocamdată în varianta anticipatelor.
În căutare de soluții la creșterea accelerată a prețului la energie
Liderii statelor membre ale UE, reuniţi în Slovenia, nu au ajuns la un acord privind răspunsul la creşterea accelerată a preţului la energie. După reuniune, preşedintele român Klaus Iohannis a precizat: ʺAm avut o primă discuţie despre preţurile la energie, în special preţurile de electricitate, şi am convenit să urgentăm toate demersurile. Comisia s-a angajat, şi ne aşteptăm să se ţină de această chestiune, să vină în maximum o săptămână cu o abordare, cu unele soluţii, fiindcă nu putem să trecem iarna cu preţuri în creştere.ʺ Europarlamentarii, care au discutat și ei despre creșterea prețului la energie, au acuzat că măsurile de eliminare a combustibililor fosili nu au ţinut cont că nu există suficiente surse regenerabile, că energia nucleară a fost marginalizată şi că Europa e şantajată energetic de Rusia. În România, creșterea explozivă a prețurilor la curent și gaze a coincis cu liberalizarea completă, de la 1 iulie, a pieței energiei. Luni, guvernul a aprobat compensarea facturilor la energie şi gaze pentru consumatorii casnici peste preţul de 68 de bani pe kilowatt, dar creşterea continuă a preţurilor pe piaţă europeană impune o nouă intervenţie – spune ministrul Energiei, Virgil Popescu. Invocată de premierul interimar Florin Cîțu, plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, apare tot mai des în discuţie. O astfel de decizie nu poate fi luată, însă, decât de un guvern cu puteri depline. Din opoziție, PSD amintește că a depus un proiect de lege în acest sens, la Senat, în urmă cu două săptămâni.
Previziuni economice
BNR se uită cu îngrijorare la evoluţia preţurilor din energiei şi a precizat că prognoza sa privind inflaţia pentru finalul acestui an, de 5,6%, va fi depăşită, în contextul scumpirilor din acest sector. Pe de altă parte, eonomia României va creşte cu 7,3% în acest an, potrivit celei mai recente prognoze a Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală. Principala dificultate pe termen scurt este ţinerea sub control a crizei, limitarea consecinţelor sale economice sociale şi în domeniul sănătăţii. Răspunsul Guvernului, alături de sprijinul Uniunii Europene, precum şi evoluţia campaniei de vaccinare vor fi critice pentru asigurarea redresării. Alte provocări vin din ratele scăzute de absorbţie a fondurilor europene, ceea ce ridică întrebări privind capacitatea ţării de a profita de pe urma noilor fonduri de redresare – se mai arată în raport. Banca Mondială mai estimează că economia României va creşte cu 4,8% anul viitor şi cu 3,9% în 2023.
