Retrospectiva săptămânii 03.11 – 09.11.2024
Sumar: Președintele Klaus Iohannis, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Budapesta; Vizita premierului Marcel Ciolacu la Paris; Cooperare România - Japonia; Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a primit aprobarea în Parlamentul de la București; Vizită FMI la București
Corina Cristea, 09.11.2024, 11:00
Președintele Klaus Iohannis, la summitul Comunităţii Politice Europene de la Budapesta
Aderarea României la Spaţiul Schengen nu este doar un obiectiv politic, ci un angajament ferm față de proiectul european, a afirmat președintele Klaus Iohannis, la al cincilea summit al Comunității Politice Europene, desfășurat joi și vineri la Budapesta. Pe de altă parte, șeful statului român a atras atenția că migrația rămâne o povocare importantă la nivel european, care necesită un răspuns comun și cuprinzător.
Rezultatele alegerilor din SUA au fost, de asemenea, în atenţia participanţilor, reuniți să discute în principal despre creşterea competitivităţii. Liderii europeni reuniţi i-au cerut lui Donald Trump să evite războaiele comerciale, să menţină sprijinul pentru Ucraina şi să se abţină de la tulburarea ordinii globale.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că toţi cei 42 de lideri europeni prezenți au convenit că trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru propria lor securitate şi să nu se mai bazeze pe Statele Unite. Pentru victoria sa în alegerile americane Donald Trump a fost felicitat de comunitatea internațională.
În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a amintit că România este un aliat strategic puternic şi angajat al Statelor Unite.
Vizita premierului Marcel Ciolacu la Paris
La Paris, premierii român, Marcel Ciolacu, şi francez, Michel Barnier, au discutat despre consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, încheiat în 2008, cu accent pe componenta economică şi de apărare. Cei doi şefi de guvern au stabilit că investiţiile în domenii-cheie, precum IT, aeronautică şi energie, sunt esenţiale.
Dublarea volumului comerţului bilateral în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendinţa sa ascendentă şi relaţii economice cu tradiţie, precum Dacia Renault, reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea într-o formă consolidată – a declarat Marcel Ciolacu.
Şeful guvernului de la Bucureşti a apreciat cooperarea solidă în materie de securitate, precum şi faptul că, prin decizia peşedintelui Emmanuel Macron, Franţa şi-a asumat rolul de naţiune-cadru a Grupului de Luptă NATO în România, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, element esenţial pentru consolidarea poziţiei Alianţei pe flancul estic. A fost evidenţiată şi dorinţa Franţei de a-şi spori prezenţa militară în România, care se ridică în prezent la 800 de militari.
Cooperare România – Japonia
Marți, la București, șeful executivului român a avut o întrevedere cu o delegaţie de investitori japonezi din domeniile energie, cercetare şi tehnologie, industrie, infrastructură şi bancar, condusă de viceministrul nipon al Economiei, Comerţului şi Industriei, Shinji Takeuchi.
Cu acest prilej, a fost apreciat nivelul relaţiilor bilaterale dezvoltate în baza Parteneriatului strategic, a valorilor comune promovate de cele două țări şi oportunităţilor economice oferite de actualul context internaţional. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, rolul României ca factor de stabilitate în Europa şi în regiune, dar şi avantajele geostrategice, economice şi politice califică ţara drept destinaţie pentru investitori.
La rândul său, delegaţia economică japoneză și-a arătat interesul de a consolida sprijinul financiar pentru România în proiecte din domeniile infrastructurii de transport, energie, digitalizare şi înaltă tehnologie.
Anterior, în cadrul primei ediţii a Formului Energiei România-Japonia care a avut loc luni și marți, la București, ministerul Energiei a semnat un memorandum de înţelegere cu o companie japoneză pentru proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din județul Cluj (nord-vestul României), iar ELCEN (Compania de Stat Elecrocentrale București) şi Panasonic lucrează la un proiect comun care vizează un sistem complex de panouri fotovoltaice, stocare în baterii şi producţie de hidrogen verde.
Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european, a primit aprobarea în Parlamentul de la București
Propunerea Guvernului român pentru funcția de comisar european în viitorul Executiv comunitar, social-democrata Roxana Mînzatu, a fost aprobată, marți, de comisiile de specialitate ale Parlamentului de la București.
Eurodeputata, desemnată de Ursula von der Leyen vicepreședintă a Comisiei Europene, ar urma să deţină portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”. În această calitate, a afirmat ea, va răspunde de aproximativ 20% din bugetul multianual al Uniunii.
Roxana Mînzatu a precizat că funcţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei vizează inclusiv coordonarea pe zona de pregătire pentru situaţii de urgenţă.
Pentru Roxana Mînzatu urmează o nouă rundă de audieri, pe 12 noiembrie, de această dată în Comisiile de ocupare a forţei de muncă şi, respectiv, cultură şi educaţie ale Parlamentului European.
Vizită FMI la București
O misiune a Fondului Monetar Internaţional a făcut în această săptămână o vizită la Bucureşti pentru discuţii cu responsabilii români despre ultimele evoluţii economice. Este vorba despre o vizită regulată, pentru evaluarea şi actualizarea perspectivelor macroeconomice, cu mai multe componente: inflaţia, balanţa de plăţi, datoria publică şi deficitul bugetar, politica monetară şi fiscală. Delegaţia a avut întâlniri în special la Banca Centrală si la Ministerul Finanţelor. În prezent, România nu are în derulare un acord cu Fondul.
