Retrospectiva săptămânii 03.08 – 09.08.2014
Sumar: Voiculescu, după gratii; Disensiuni politice la nivel înalt; România şi fondurile europene; Anunţuri ale BNR; România, ţintă a atacurilor cibernetice; Trei calificări la fotbal
Florentin Căpitănescu, 09.08.2014, 09:46
Voiculescu, după gratii
Unul dintre cele mai influente personaje în România post-comunistă, omul de afaceri Dan Voiculescu, preşedinte fondator al PC, la guvernare, a primit o condamnare definitivă de 10 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care a fost acuzat de spălare de bani. Procurorii anticorupţie au susţinut că, printr-o companie pe care o controla, Voiculescu a cumpărat de la Institutul de Cercetări Alimentare un teren subevaluat, aflat într-o zonă considerată paradis imobiliar. Prejudiciul statului a fost estimat la peste 60 de milioane de euro. Pe toată durata procesului, care a început în 2008, Voiculescu, colaborator dovedit al Securităţii – organul represiv al regimului comunist, s-a declarat nevinovat.
Disensiuni politice la nivel înalt
Preşedintele României, Traian Băsescu, a respins propunerile pe care premierul social-democrat Victor Ponta le-a făcut pentru portofoliile Culturii şi Bugetului. Şeful statului a catalogat drept nepotrivite cele două nominalizări – Rozalia Biro, din partea UDMR, la Cultură, şi, respectiv, Claudiu Manta, din partea PSD, la Buget. Printr-o decizie a Curţii Constituţionale, şeful statului are dreptul să respingă o singură propunere de ministru făcută de premier, care, în acest caz, este obligat să facă o altă nominalizare. Pe de altă parte, preşedintele Băsescu i-a solicitat premierului Ponta să reanalizeze decizia prin care a denunţat, unilateral, aşa-numitul pact de coabitare, pe care cei doi l-au semnat în 2012, într-un moment politic delicat. Premierul susţine că acordul, menit, în principal, să asigure stabilitatea politică şi care impunea chiar şi un cod de conduită, a fost semnat de preşedinte cu rea-credinţă. În 2012, premierul Ponta era co-liderul alianţei aflate la putere, USL, care, prin mai mulţi paşi procedurali, a încercat să-l debarce pe şeful statului. Totul a culminat cu organizarea, în vara acelui an, a unui referendum pentru demiterea preşedintelui. Deşi aproape 90% din cei veniţi la urne s-au pronunţat pentru demiterea şefului statului, mandatul acestuia a fost salvat printr-o decizie tehnică a Curţii Constituţionale, de invalidare a consultării populare, din lipsă de cvorum.
România şi fondurile europene
Comisia Europeană a validat Acordul de Parteneriat 2014 – 2020 cu România, document în care Bucureştiul a schiţat modul în care va folosi fondurile ce-i revin în actualul exerciţiu bugetar comunitar, ce acoperă perioada 2014 – 2020. În urma acestei validări, este de necontestat faptul că documentul trimis de autorităţile de la Bucureşti răspunde exigenţelor Comisiei Europene, a declarat, cu satisfacţie, ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Aceasta după ce, la începutul anului, Comisia Europeană a criticat în termeni duri prima versiune a documentului. În prezentul buget al UE, România are rezervate fonduri de circa 43 miliarde de euro. Asupra Guvernului de la Bucureşti, apreciază analiştii, apasă o presiune uriaşă, în condiţiile în care, în precedentul exerciţiu bugetar al UE, din perioada 2007 – 2013, România a avut cea mai mică rată de absorbţie dintre statele comunitare, 37%.
Anunţuri ale BNR
Banca Naţională a României (BNR) a redus dobânda de politică monetară, de la 3,5 la 3,25% pe an. Este un nou semnal pentru ieftinirea creditării, dar nu şi pentru reducerea dobânzilor la depozite, a atras atenţia guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu. Tot săptămâna aceasta, BNR şi-a făcut actualizat, în scădere, prognozele pentru inflaţie. Astfel, pentru finele acestui an, Banca Centrală estimează că inflaţia va ajunge la 2,2%, iar, la sfârşitul lui 2015, la 3%. Inflaţia scăzută nu reprezintă un factor de îngrijorare pentru creşterea economică, stimularea muncii ori a productivităţii, a asigurat guvernatorul Isărescu. De asemenea, oficialul BNR a reamintit că inflaţia scazută este unul din cele cinci criterii de convergenţă pentru aderarea la zona euro, obiectiv pe care România vrea să-l bifeze în 2019.
România, ţintă a atacurilor cibernetice
Serviciul Roman de Informatii (SRI) a anunţat că mai mai multe entităţi din ţară sunt vizate de atacuri cibernetice de anvergură. Potrivit SRI, ţinte sunt instituţii de stat, cum ar fi ministere şi agenţii guvernamentale, companii private si chiar persoane fizice. Atacurile ciberentice sunt comise de actori statali, grupări de criminalitate informatică şi grupări extremist-teroriste, a precizat SRI.
Trei calificări la fotbal
Trei din cele patru echipe româneşti de fotbal care au jucat în turul trei preliminar al cupelor europene s-au calificat în play-off, ce precede faza grupelor. Campioana Steaua Bucureşti a învins, pe teren propriu, cu 2-1, pe FK Aktobe, din Kazahstan, şi, cu 4-3 la scorul general, a mers mai departe. Indiferent de deznodământul dublei din play-off, Steaua are asigurată prezenţa în grupele Ligii Europa. Competiţie în care Astra Giurgiu şi Petrolul Ploieşti s-au impus, în deplasare, cu 3-2 şi, respectiv, 4-1, în faţa a doua echipe din Cehia, Slovan Liberec şi Viktoria Plzen. În partidele tur, Astra căştigase, scor 3-0, iar Petrolul remizase, 1-1. În schimb, CFR Cluj a pierdut, pe teren propriu, scor 0-2, cu Dinamo Minsk, echipă care se impusese şi în Belarus, cu 1-0.
