Retrospectiva săptămânii 02-08.02.2025

Sumar: Bugetul pe anul în curs, aprobat; Mega-escrocherie imobiliară cu iz politic; O nouă tentativă de suspendare a preşedintelui; Din nou, despre furtul pieselor de tezaur; Retragerea unei mari campioane

Ştefan Stoica, 08.02.2025, 11:30

Bugetul pe anul în curs, aprobat

Bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale au fost votate, la mijlocul săptămânii, în Parlamentul de la Bucureşti, la scurt timp după ce trecuseră de filtrul comisiilor de specialitate. Construcţia bugetară are ca piloni o creştere economică de 2,5% şi un deficit de 7% din PIB. Anul trecut, deficitul s-a apropiat de 9 procente, ceea ce a obligat noul guvern de coaliţie PSD – PNL – UDMR să se angajeze la diminuarea sa eşalonată. Investiţiile nu vor fi victimele eforturilor de reechilibrare bugetară, promit guvernanţii.

Ministrul finanţelor, Tánczos Barna, a declarat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a sprijini dezvoltarea ţării prin investiţii-record şi a asigura resursele financiare pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru protejarea celor vulnerabili. Din opoziţie, USR a acuzat supraestimarea veniturilor, îndatorarea românilor prin măsurile prevăzute şi eliminarea unor facilităţi fiscale.

Mega-escrocherie imobiliară cu iz politic

Votul asupra bugetului nu a fost singurul eveniment important petrecut, miercuri, în Parlament. Reprezentanţi ai ambelor aripi ale opoziţiei, proeuropeană şi suveranistă, i-au cerut zgomotos demisia premierului social-democrat Marcel Ciolacu. Motivul îl reprezintă legăturile insuficient lămurite pe care acesta le-ar avea cu fosta deputată PSD Laura Vicol, care a condus patru ani comisia juridică, şi cu soţul ei, Vladimir Ciorbă.

Parchetul îi acuză pe cei doi că au pus la punct o inginerie financiară prin care au încasat de la clienţi – persoane fizice sau juridice – peste 195 de milioane de euro, fără a le livra apartamentele şi locurile de parcare pentru care aceştia au plătit. Soţii Vicol – Ciorbă şi alte trei persoane cu funcţii în grupul de firme Nordis au fost arestaţi, săptămana aceasta, după ample percheziţii efectuate în ţară şi în străinătate. Ancheta vizează 40 de persoane fizice şi 32 de firme.

Au existat şi cazuri în care acelaşi apartament a fost vândut mai multor clienţi, spun anchetatorii. Parchetul a pus sechestru pe sute de apartamente şi case, spaţii comerciale, terenuri şi autoturisme, părţi sociale şi acţiuni şi a blocat zeci de conturi bancare ale persoanelor şi firmelor implicate. Fiscul a anunţat un control intern, după ce procurorii au susţinut că patru inspectori ai săi ar putea fi puşi sub acuzare pentru favorizarea infractorului. Ei nu ar fi luat niciun fel de măsuri faţă de grupul Nordis, deşi constataseră încă de acum trei ani că acolo sunt nereguli.

Premierul Marcel Ciolacu, care a călătorit cu avioane închiriate de Nordis, susţine că şi-a plătit zborurile. El nu e acuzat de nicio infracţiune, dar suportă prejudiciile de imagine pe care le presupune prezenţa sa, alături de alţi lideri PSD, în compania unor astfel de personaje.

O nouă tentativă de suspendare a preşedintelui

Nu doar premierului Ciolacu i se cere demisia. Unul dintre cele trei partide suveraniste din Parlamentul de la Bucuresti a depus, miercuri, o noua solicitare, a treia, de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis. Precedenta fusese respinsă de Birourile Permanente. Noua solicitare e semnată şi de cei de la USR, care au transmis că o vor şi vota dacă va ajunge în plen. Opoziţia susţine că prezenţa lui Iohanns în fruntea statului este ilegitimă. Acesta a exclus, însă, repetat, varianta demisiei, argumentând că actul fundamental îi cere să rămână în funcţie până când viitorul preşedinte depune jurământul.

Iohannis a rămas preşedinte în exerciţiu, deşi al doilea şi ultimul mandat îi expira pe 21 decembrie, după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale de anul trecut. Un nou scrutin va avea loc pe 4 şi 18 mai. În cursa pentru funcţia supremă va intra şi fostul lider liberal Crin Antonescu. El a primit, duminica trecută, validarea în calitate de candidat comun al coaliţiei PSD- PNL –UDMR şi din partea social-democraţilor, după ce fusese confirmat, anterior, de liberali şi udemerişti.

Din nou, despre furtul pieselor de tezaur

Corpul de control al prim-ministrului a constatat deficienţe sau lacune legislative în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi abateri de la respectarea cadrului juridic ce reglementează exportul temporar de bunuri culturale mobile clasate. Este rezultatul verificărilor întreprinse în legătură cu condiţiile în care o parte din artefactele din tezaurul dacic au fost expuse în Muzeul olandez Drents din Assen. Corpul de control a mai constatat că măsurile şi condiţiile de securitate şi pază antiefracţie propuse de entităţile străine către care au fost împrumutate bunurile nu au făcut obiectul unor analize de specialitate. Patru dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României au fost furate, recent, de la Muzeul Drents din oraşul olandez Assen. Este vorba despre coiful de aur de la Coţofeneşti, datat între secolele 5-4 înainte de Hristos, precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului întâi înainte de Hristos. Piesele, de o valoare istorică inestimabilă, făceau parte din Expoziţia „Dacia – Regatul aurului şi argintului” care fusese deschisă pe 7 iulie 2024 şi urma să fie închisă la 25 ianuarie.

Retragerea unei mari campioane

„Corpul meu nu mai duce atât de mult, ca să ajung unde probabil am fost. E foarte greu să ajung acolo pentru că ştiu ce înseamnă să ajungi acolo”. Aşa şi-a explicat retragerea Simona Halep, cea mai valoroasă şi mai titrată jucătoare de tenis din istoria României. Anunţul a fost făcut,marţi, la aproape un an de la revenirea în competiţiile profesioniste, care îi fuseseră interzise din cauza acuzaţiilor de dopaj.  Simona Halep a stat pe primul loc în clasamentul WTA timp de 64 de săptămâni. Are în palmares două titluri de Grand Slam – Roland Garros şi Wimbledon  – precum şi alte trei finale jucate,  două la Roland Garros și una la Australian Open. Şi-a adjudecat 24 de titluri şi a câștigat din tenis peste 40 milioane de dolari, fiind la capitolul financiar pe locul 3 all-time, după surorile Williams.