Retrospectiva săptămânii 02.03 – 08.03.2025
Sumar: Preşedintele interimar al României - la Consiliul European de la Bruxelles; România şi Flancul Estic al NATO; România respinge acuzaţiile Rusiei; Dosar de trădare în România
Daniela Budu, 08.03.2025, 11:25
Preşedintele interimar al României – la Consiliul European de la Bruxelles
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susţinut, joi, la Bruxelles, creşterea rolului Europei în menţinerea păcii pe continent, susţinerea Ucrainei şi majorarea cheltuielor de apărare. El a participat la un Consiliu European Extraordinar, la care şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au promis să sprijine Ucraina, în contextul politicii externe a preşedintelui american Donald Trump, şi să cheltuie mai mult pentru apărare. UE a pus la punct un plan de înarmare agreat de liderii statelor membre, plan care va avea ca prioritate întărirea apărării pe Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Statele comunitare vor avea la dispoziţie un fond de 150 de miliarde de euro pentru cheltuieli de apărare.
Ilie Bolojan, despre acest plan: “Cu siguranţă, o bună parte din această dotare, din aceste investiţii, vor fi localizate în această zonă, iar partea de producţie, partea de consorţii, vor fi distribuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Şi cred că este o oportunitate şi pentru industria noastră de apărare, o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, creând locuri de muncă”.
Cât privește Ucraina, România nu va trimite trupe în statul vecin, însă va putea deveni un centru regional militar, de organizare şi suport pentru trupele trimise de celelalte state. Ilie Bolojan: “Prezenţa României va fi necesară pentru a şti care este gândirea şi dacă vor fi elemente care ţin de folosirea infrastructurii noastre, baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară: porturi, aeroporturi”. După summitul de la Bruxelles, Ilie Bolojan a precizat că România nu îşi poate dubla cheltuielile militare de la un an la altul și a amintit că anul trecut, Bucureștiul a avut o pondere a bugetului pentru apărare de peste 2,2% din PIB, în timp ce media europeană a fost de 1,9 procente.
România şi Flancul Estic al NATO
Preşedintele interimar a avut, luni, o convorbire telefonică cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia a transmis că Alianţa Nord-Atlantică rămâne principalul garant al securităţii României. A insistat asupra importanţei relaţiei transatlantice şi a prezenţei americane în Europa, esenţiale, în opinia sa, pentru securitatea continentului. România continuă să contribuie la stabilitatea şi securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi, şi sprijină consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre, a subliniat Ilie Bolojan, care a adăugat și de acestă dată că România este pregătită să crească investiţiile în domeniul apărării.
Referindu-se la situaţia din Ucraina, el a evidenţiat necesitatea unei păci juste şi durabile, precum şi importanţa menţinerii sprijinului pentru statul vecin.
La rândul său, Mark Rutte a mulţumit României pentru contribuţia sa la nivel aliat, precum şi pentru faptul că este un stat membru care acţionează responsabil, ca un factor important de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic.
România respinge acuzaţiile Rusiei
Autorităţile de la Bucureşti au respins categoric afirmaţiile Serviciului rus de Informaţii Externe potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi şantajat România ca să-i blocheze candidatura independentului Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai. Fără să aducă niciun fel de dovadă, serviciul rus susţine că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, le-ar fi cerut autorităţilor de la Bucureşti să-i interzică acestuia să participe la următorul scrutin, avertizând că, în caz contrar, va restricţiona accesul României la fondurile europene.
Ministerul român de Externe califică acuzaţiile serviciului rus drept “ridicole şi complet neavenite” şi spune că sunt parte a unei campanii hibride de subminare a democraţiei şi de diminuare a încrederii în autorităţi.
La rândul său, premierul Marcel Ciolacu consideră intolerabile comentariile unui serviciu secret al Rusiei faţă de decizii ale autorităţilor române. Între timp, Georgescu este în continuare sub control judiciar pentru 60 de zile, după ce judecătorii au respins, joi, ca neîntemeiată, plângerea depusă de acesta împotriva măsurii, în dosarul în care este cercetat penal pentru mai multe infracțiuni.
Procurorii îl acuză pe Georgescu de faptul că a pus la cale un plan de destabilizare a României cu ajutorul mercenarilor conduşi de Horaţiu Potra, după ce Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale.
Dosar de trădare în România
Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă a doi membri ai unei grupări constituită şi dezvoltată pe tipul unei structuri militare, acuzaţi de trădare şi legături cu agenţi ai Rusiei, precum și plasarea sub control judiciar, pentru 60 de zile, a altor patru membri. În dosar este cercetat în calitate de suspect şi Radu Theodoru, un general-maior în retragere, în vârstă de 101 ani.
Potrivit DIICOT, gruparea urmărea retragerea României din NATO, înlăturarea ordinii constituţionale, desfiinţarea partidelor, adoptarea unei noi constituţii, dar şi schimbarea drapelului, a imnului şi chiar a numelui ţării. Anchetatorii mai spun că membrii grupării au solicitat sprijin din partea unor ofiţeri din cadrul Ambasadei Federaţiei Ruse şi au intrat de mai multe ori în legătură cu agenţi ai unei puteri străine, atât în România, cât şi în Rusia.
Între timp, autorităţile române i-au declarat persona non grata pe ataşatul militar rus la Bucureşti şi adjunctul acestuia. Serviciul Român de Informaţii a precizat că cei doi au cules informaţii din domenii de interes şi au susţinut demersurile anticonstituţionale ale celor şase români acuzaţi de trădare.
Mai mult, recent, numele adjunctului ataşatului militar rus a apărut în dosarul penal al fostului candidat la presedinţie, extremistul prorus Călin Georgescu.
