Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

Sumar: Efectele legii salarizării unitare din România / Premierul român a prezentat in Parlament situaţia economică a ţării / Moţiune simplă împotriva ministrului culturii

România Internațional, 07.04.2018, 07:00

Efectele legii
salarizării unitare din România

Preşedintele
român Klaus Iohannis a solicitat, marti, premierului Viorica Dăncilă şi
ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, clarificări cu privire la legea
salarizării unitare, la trei luni de la aplicarea modificărilor.
Şeful statului a explicat că a recurs la acest demers întrucât există categorii
de angajaţi nemulţumiţi şi manifestări sindicale. Klaus Iohannisconsideră că Legea salarizării
bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi
predictibilităţii şi a solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice. Şeful
statului a mai spus că transferul contribuţiilor sociale de la angajator la
angajat şi reducerea impozitului pe salarii au dus la o creştere modică a
salariilor nete, iar efectul a fost anulat de inflaţia mai mare. La rândul, lor
premierul şi ministrul munciil-au
asigurat pe preşedinte de stabilitatea resurselor financiare necesare aplicării
Legii salarizării şi a majorărilor asumate până în prezent.Amintim că, în
ultima perioadă, Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a fost ţinta
multor proteste cauzate de noua Lege a salarizării

Premierul
român a prezentat in Parlament situaţia economică a ţării

Premierul român,
Viorica Dăncilă, a fost invitată în Parlament de opoziţia liberală pentru a da
explicaţii despre starea economiei.PNL a acuzat coaliţia de guvernare PSD-ALDE că aşa-numita
reformă fiscală nu a generat majorări salariale pentru bugetari, iar unii
angajaţi din privat s-au trezit chiar cu salariul diminuat. Liberalii au
susţinut, totodată, că zeci de mii de români pleacă din România din cauza
lipsei de oportunităţi la angajare, în timp ce structurile statului sunt pline
de reprezentanţi ai puterii. In replica, şefa Executivului a vorbit
despre creşterea economică înregistrată anul trecut şi rezultatele bune care,
spune ea, au dus la îmbunătăţirea nivelului de trai. Viorica Dăncilă a amintit
ca salariul mediu brut a crescut cu 14%, iar pensiile cu 18 procente faţă de
anul precedent. Prim-ministrul a mai precizat Track: Cheltuielile de
personal sunt cu 19% mai mari. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul
bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane familii au
venituri mai mari. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din
România a crescut în 2017 cu 12,7%, în cazul salariilor şi cu 10, 3% la pensia
medie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că viabilitatea
programului economic al PSD a fost demonstrată de creşterea economică, iar
scenariile alarmante nu s-au adeverit.

Moţiune simplă împotriva ministrului
culturii

Moţiunea simplă
iniţiată de PNL împotriva ministrului Culturii, George Ivaşcu, a fost respinsă
de plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti, la o zi după ce documentul
fusese dezbătut in plen. Liberalii acuză neglijenţă în pregătirea evenimentelor
ce vor fi dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire şi îşi arată
îngrijorarea faţă de ceea ce ei numesc incapacitatea Guvernului de a administra
buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 Decembrie. Ei consideră, totodată, necesară
o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui
plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. În replică, ministrul culturii,
George Ivaşcu, a dat asigurări că preocuparea sa permanentă rămâne organizarea
cât mai eficientă a manifestării tuturor românilor.

Discuţii privind desecretizarea
protocoalelor SRI cu ÎCCJ şi alte instituţii de informatii

Consiliul Superior al Magistraturii din România a
solicitat, miercuri, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizare
hotărârii din 2005 pe care se bazează protocolul Parchet – SRI. CSM a cerut,
totodată, declasificarea tuturor protocoalelor dintre SRI şi instituţiile din
sistemul judiciar. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, susţine că
cererile de desecretizare sunt justificate, pentru ca societatea să ştie că
procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii. Potrivit lui Olaru, Consiliul Superior al
Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspecţia Judiciară au
încheiat protocoale cu structurile de informaţii din România. Reprezentanţii
CSM au încheiat un protocol cu Serviciul Român de Informaţii în 2012, care a
fost denunţat în 2017. Inspecţia Judiciară a încheiat, de asemenea, un protocol
cu SRI în 2016, la fel Înalta Curte. Aceste precizări vin în contextul scandalului generat de
publicarea, săptămâna trecută, a unui protocol din 2009 încheiat între SRI şi
Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistenţă procurorilor timp de
şapte ani.

Cerere de trimitere în judecată a unor
înalţi foşti demnitari în dosarul Revoluţiei

Procurorul
general al României, Augustin Lazăr, a transmis, luni, preşedintelui Klaus
Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei, în care
sunt anchetate evenimentele ce au dus la prabuşirea regimului comunist, în
decembrie 1989. În dosar, cei mai înalţi demnitari ai Puterii de stânga
instalate după căderea comunismului – Ion Iliescu, fost preşedinte al ţării,
Petre Roman, ex-premier, şi Gelu Voican Voiculescu, ex-vicepremier – sunt acuzaţi
de infracţiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, incidentele armate care au
avut loc după 22 decembrie într-un număr mare de localităţi din România indică
faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv
preluarea puterii de către noi lideri şi legitimarea acestora. Amintim că, din cauza întârzierilor din
Dosarul Revoluţiei, România a fost condamnată de CEDO. Potrivit Curţii,
importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze
autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Potrivit statisticilor oficiale,
în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii
au fost rănite.