Retrospectiva internă 2021
Sumar Sub spectrul pandemiei / Crize politice pe bandă rulantă / Economie și viață grea / Cultura românească, acasă și în lume / Sport și nu prea! / Ne-au părăsit ...
Roxana Vasile, 01.01.2022, 10:30
Sub spectrul pandemiei
România s-a aflat, în 2021, pentru al doilea an consecutiv, sub spectrul pandemiei de Covid-19. Afectați în ‘valuri’ de mult temutul micro-organism, românii au fost nevoiți să se supună restricțiilor – când înăsprite, când relaxate – impuse de autorități, care, pe fondul unei campanii naționale de vaccinare sub așteptările lor, au luat decizii ce au afectat drepturile și libertățile în special ale persoanelor nevaccinate. După o vară cu număr mic de decese provocate de Covid, toamna a adus, odată cu revenirea din concedii și cu redeschiderea școlilor, o explozie de infectări şi morți. Valul 4 a lovit din plin! Cea mai neagră perioadă de la începutul pandemiei în România s-a înregistrat, potrivit statisticilor, în a doua jumătate a lunii octombrie. Secțiile ATI ale spitalelor, depășite de situație, au fost umplute până la refuz. Or, cu un sistem medical sufocat, Bucureștiul a fost nevoit să solicite sprijin internațional. 2021 a fost și anul incendiilor din spitale în urma cărora zeci de pacienți infectați cu noul coronavirus au murit arși de vii. Seria, începută în noiembrie 2020, la Piatra Neamț, a continuat, în 2021, la Institutul Matei Balș din București și la spitalul de Boli Infecţioase din Constanța. A fost momentul în care preşedintele țării, Klaus Iohannis, a afirmat că ‘statul român a eşuat în misiunea sa fundamentală de a-şi proteja cetăţenii’. Din fericire, situația epidemiologică s-a ameliorat, finele lui 2021 găsindu-i pe români în scenariul verde, caz unic în Europa.
Crize politice pe bandă rulantă
În acest al doilea an de criză sanitară, România a avut nu mai puțin de patru miniştri ai Sănătăţii – doi de la USR, unul de la UDMR și, începând din ultima decadă a lui noiembrie, un reprezentant al PSD. E și aceasta expresia mișcărilor de trupe ori a jocurilor de pe scena politică internă ce au jalonat întregul an 2021! Frământările au debutat în aprilie, odată cu decizia premierului liberal de atunci, Florin Cîțu, de a-l demite din Guvernul de coaliție PNL-USR-UDMR pe ministrul Sănătății, useristul Vlad Voiculescu. A venit, pe 1 septembrie, și demiterea deținătorului portofoliului Justiției, Stelian Ion, tot de la USR. Criza politică ce a urmat a durat aproape trei luni. Furibunzi, useriștii au ieșit de la Guvernare și au votat, în octombrie, moțiunea de cenzură inițiată de opoziția social-democrată. Două tentative de formare a unui Cabinet minoritar întâi USR, apoi PNL-UDMR au eșuat. S-a apelat la a treia variantă pe care mulți nu ar fi anticipat-o! După negocieri intense, PNL și PSD, dușmani politici, au decis să conlucreze, cooptând și UDMR, în cadrul unui Executiv condus de liberalul Nicolae Ciucă, general de armată în rezervă. Florin Cîțu a trebuit să se mulțumească cu șefia Senatului și cu cea a PNL, pe care a câștigat-o, în septembrie, în fața fostului număr 1 al partidului, Ludovic Orban. Acesta din urmă, neconsolat, a plecat din PNL și a decis să creeze o nouă formațiune politică. Au fost alegeri pentru șefie și în USR, câștigate de fostul comisar european Dacian Cioloș.
Economie și viață grea
România a fost una din țările europene cele mai afectate de prețurile-record la curent electric și gaze naturale. Situația s-a agravat pe fondul liberalizării totale, de la 1 ianuarie 2021, a pieţei energiei, în lipsa unei comunicări eficiente, puţini oameni ştiind ce aveau de făcut. După un haos de aproape o jumătate de an, românii, dar și piața s-au calmat. Palidă consolare, însă, căci, începând din vară, preţurile la curent au luat-o razna! Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă, aprobată de Parlament, prin care preţul kilowattului a fost plafonat pentru consumatorii casnici, iar o parte din factură a fost compensată din bugetul de stat. Creşterile de prețuri au reaprins inflaţia care, în octombrie, a urcat până la 7,9%, în timp ce veniturile oamenilor au stagnat. Cât despre economia românească, aceasta ar urma să înregistreze un avans de circa 7% în 2021, după un 2020 în care s-a contractat, însă, din cauza pandemiei, cu 3,7%. Un colac de salvare ar putea veni din partea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat în toamnă, la Bruxelles, prin care România ar urma să primească de la UE, până în 2026, circa 29 de miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi pentru investiții și reforme.
Cultura românească, acasă și în lume
În 2021, la a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, 3.500 de artişti români şi străini au încântat, timp de o lună, în septembrie, publicul iubitor de muzică clasică. Pe scene din București, dar și din alte orașe mari ale României au urcat 32 de orchestre venite din 14 țări ale lumii. 2021 a fost un an important și pentru cinematografia românească! Ursul de Aur pentru cel mai bun film la Festivalul Internaţional de la Berlin i-a revenit peliculei ‘Babardeală cu bucluc sau porno balamuc’ în regia lui Radu Jude. Iar documentarul ”colectiv”, al lui Alexander Nanau, a fost nominalizat la premiile Oscar la categoriile ‘cel mai bun documentar’ şi ‘cel mai bun lungmetraj internaţional’.
Sport și nu prea!
În sport, să amintim că Arena Naţională din Bucureşti a găzduit patru meciuri – trei din Grupa C şi unul din optimi – ale Turneului final al Campionatului European de fotbal, de la care naționala României, însă, a absentat. Iar, la ediţia a 32-a a Jocurilor Olimpice din Japonia, sportivii români nu a reuşit să obţină decât patru medalii, clasându-se pe un dezamăgitor loc 46 în ierarhia pe naţiuni. Ana-Maria Popescu (fostă Brânză), cea mai bună spadasină a lumii în 2021, şi-a anunţat retragerea după o prodigioasă activitate de două decenii. S-au retras din viața sportivă și cunoscutul jucător de tenis Horia Tecău, precum și gimnaștii de talie internațională Marian Drăgulescu şi Larisa Iordache.
Ne-au părăsit …
Să nu îi uităm, la final, nici pe cei care, în 2021, au plecat dintre noi! Printre ei: actorii Ion Dichiseanu și Ion Caramitru – directorul Teatrului Național bucureștean și președinte al Uniunii Teatrale din România; scriitoarea Ileana Vulpescu; multiplul campion olimpic la kaiac-canoe Ivan Patzaichin; istoricul Dan Berindei; regizorul Dan Puican, personalitate marcantă a Radio România; folkiștii Doru Stănculescu și Victor Socaciu ori îndrăgitul interpret de muzică populară Benone Sinulescu.