Retrospectiva externă 2024

Sumar: Ascensiunea extremei-drepte în Europa; Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă; Alegeri și represiune în Rusia, război în Ucraina; Război și în Orientul Mijlociu; Condiții meteorologice extreme; Jocuri Olimpice la Paris; Lumea e mai săracă fară...

Roxana Vasile, 28.12.2024, 11:00

Ascensiunea extremei-drepte în Europa

Alegerile parlamentare au confirmat, anul acesta, ascensiunea partidelor de dreapta naționaliste sau radicale în țări precum Franța, Germania, Belgia, Austria, Olanda și Italia. La finele lunii octombrie, în Austria, Parlamentul a ales pentru prima dată în fruntea sa un politician de extremă-dreapta, după victoria istorică a formațiunii acestuia – Partidul Libertății – la legislativele din septembrie. În Franța, un front republican format în vederea alegerilor legislative anticipate din vară a reușit să blocheze accederea la putere a partidului naționalist Adunarea Națională (Rassemblement National), dar absența unei majorități clare a declanșat, de atunci, o cvasi-permanentă criză politică. Iar, în septembrie, formațiunea Alternativa pentru Germania (AFD), adversară a migraţiei, a câștigat pentru prima oară un scrutin regional și a obținut scoruri mari istorice în alte două. Pe acest fond, eurodeputații au aprobat, pe 27 noiembrie, o nouă Comisie Europeană. Executivul Uniunii Europene și-a început activitatea pe 1 decembrie, iar președinta Ursula von der Leyen, aflată la al doilea mandat, a promis proiecte majore în primele 100 de zile.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă

Republicanul Donald Trump a câștigat fără drept de apel, pe 5 noiembrie, alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, obținând al doilea mandat la Casă Albă, grație unei reveniri politice spectaculoase. În 2016, el repurtase o victorie-surpriză în faţa democratei Hillary Clinton, favorită în sondaje la vremea respectivă. Anul acesta, el a învins-o pe Kamala Harris, propulsată de urgență, în luna iulie, de Partidul Democrat drept candidată, după retragerea din cursă a președintelui octogenar în exercițiu, Joe Biden. În ciuda sondajelor care prevedeau o luptă foarte strânsă între Donald Trump și Kamala Harris, republicanul a câștigat cele șapte state cel mai disputate. În vârstă de 78 de ani, Donald Trump – a cărui campanie electorală a fost marcată de două tentative de asasinat împotriva sa, de patru inculpări și o condamnare penală – va fi învestit în funcție pe 20 ianuarie 2025.

Alegeri și represiune în Rusia, război în Ucraina

În Rusia, Vladimir Putin și-a început, în luna iunie, cel de-al cincilea mandat de președinte, după ce a câștigat alegeri denunțate de Occident drept un simulacru. Anterior, în februarie, celebrul său opozant, Alexei Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, murise subit, în circumstanțe neclare, într-o închisoare de la Cercul Polar, unde ispășea o pedeapsă pentru așa-zis extremism. Între timp, Ucraina invadată de Rusia în februarie 2022 a lansat în vara lui 2024 un atac-surpriză în regiunea rusească Kursk de la frontieră. În noiembrie, Kievul a folosit, pentru prima dată pe teritoriul rus, rachete cu rază lungă de acțiune americane și britanice, după ce Washingtonul și Londra și-au dat acordul. Moscova a ripostat, lovind Ucraina cu o rachetă balistică cu rază medie de acțiune de ultimă generație fără încărcătură nucleară și a promis că își va înmulți atacurile de acest fel, dacă Ucraina va continua să vizeze Rusia cu rachete occidentale. Vladimir Putin a evocat inclusiv posibilitatea de a recurge la arma nucleară.

Război și în Orientul Mijlociu

Israelul și-a continuat ofensiva militară împotriva Hamas în Fâșia Gaza, după atacul fără precedent al grupării islamiste palestiniene asupra teritoriului israelian din octombrie 2023. Anul acesta, mai mulți lideri importanți ai Hamas au fost uciși, în special șeful mișcării, Ismail Haniyeh, în iulie, la Teheran. Negocierile pentru o încetare a focului au rămas fără rezultat, iar teritoriul palestinian – unde peste 44 de mii de persoane, majoritatea civili, au murit –  a continuat să fie pradă unei grave crize umanitare. În paralel, după circa un an de confruntări transfrontaliere cu libanezii din Hezbollah – aliați ai Hamas susținuți de Iran, armata israeliană a declanșat, în septembrie, bombardamente împotriva mișcării islamiste în sudul, estul și nordul Libanului, precum și în regiunea capitalei Beirut. Tot Israelul a întreprins și o ofensivă terestră împotriva fiefurilor Hezbollah din sudul Libanului. Ca răspuns la uciderea liderului Hezbollah, Hassan Nasrallah, la Beirut, în septembrie, precum și, anterior, a liderului Hamas, Ismail Haniyeh, Iranul a lansat, și el, sute de rachete împotriva Israelului, care a răspuns cu lovituri contra unor baze militare iraniene, ceea ce a condus la temeri privind extinderea conflictului regional. Și pentru ca tabloul din zonă să fie complet, spre final de an, în Siria, o ofensivă a rebelilor conduşi de islamişti radicali a dus la fuga din țară a președintelui Bashar al-Assad şi a pus capăt regimului de cinci decenii al partidului Baas.

Condiții meteorologice extreme

Canicula și seceta, pe de o parte, ploile catastrofale, pe de alta, nu au lipsit nici ele din lume în acest an. Un atlas mondial publicat de ONU arată că episoade de secetă-record sunt pe cale să devină o obișnuință. În pandant, inundații au devastat numeroase regiuni ale mapamondului. În Europa, sud-estul Spaniei s-a confruntat, în toamnă, cu inundații istorice. Potrivit autorităților, 230 de oameni și-au pierdut viața, din care 222 numai în zona Valencia. Sinistrații, disperați, au criticat modul haotic în care autoritățile au gestionat situația, de la alertarea tardivă a oamenilor, până la ajutoarele livrate cu întârziere.

Jocuri Olimpice la Paris

2024 a fost și anul celei de-a 33-a ediții a Jocurilor Olimpice de vară, cel mai mare eveniment multi-sportiv organizat o dată la patru ani. Competiția s-a desfășurat la Paris, după o ceremonie de deschidere pe râul Sena pe cât de fastuoasă, pe atât de controversată. După ce a găzduit Olimpiadele din 1900 și 1924, capitala franceză a devenit al doilea oraș, după Londra, care a organizat aceste Jocuri de vară de trei ori. Tot la Paris, pe 7 decembrie, lideri mondiali, dar și oameni obișnuiți au participat la ceremonia de redeschidere a celebrei catedrale Notre-Dame, restaurată după un incendiu care distrusese, cu cinci ani înainte, monumentul gotic.

Lumea e mai săracă fară…

Nu putem pune capăt acestei retrospective a evenimentelor externe ale anului care se încheie fără să amintim că, în 2024, ne-am luat rămas bun de la actorii de talie internațională Alain Delon, Anouk Aimée, Donald Sutherland sau Maggie Smith, de la scriitorul Ismail Kadare, de la cântăreața Françoise Hardy sau de la muzicianul, compozitorul și producătorul Quincy Jones.