Retrospectiva evenimentelor interne în 2019
Sumar: Semestrul românesc la UE / Înfrângerea stângii la euroscrutin / Sfârşit de epocă în PSD / Schimbare de guvern / Românce pentru instituţiile europene / Continuitate la Preşedinţie / Sport
Bogdan Matei, 28.12.2019, 11:37
Semestrul
românesc la UE
Admisă în structurile comunitare în 2007, România a asigurat, în
premieră, în primele şase luni din 2019, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii
Europene. Bucureştiul a reuşit să finalizeze 90 de dosare
legislative şi a gestionat circa 2500 de evenimente. Considerat un succes
indiscutabil, summit-ul european de la Sibiu privind viitorul Uniunii a
conturat Agenda Strategică pentru perioada 2019-2024. Potrivit premierului din
epocă, social-democrata Viorica Dăncilă, conceptul de coeziune între cetăţeni,
comunităţi, regiuni şi statele membre, a dominat preşedinţia românească.
Mandatul românesc a mai urmărit, a spus ea, aprofundarea dimensiunii sociale,
promovarea egalităţii de gen şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei şi a
discursului bazat pe ură.
Înfrângerea
stângii la euroscrutin
Votul de pe 26 mai al alegătorilor români a trimis în Parlamentul
European deputaţi din şase formaţiuni politice. PNL,
în acel moment principala forţă a opoziţiei de dreapta, a obţinut cele mai
multe voturi, circa 27%. Au urmat, la câteva procente, PSD, numărul unu în
coaliţia guvernamentală, şi Alianţa USR – PLUS. Au mai fost aleşi în legislativul comunitar câte
doi membri PRO România, UDMR şi PMP, cu scoruri de
5-6%. S-au situat sub pragul electoral de 5 procente celelalte şapte formaţiuni
care au participat la euroscrutin, inclusiv ALDE, în acel moment partener-junior
la guvernare. În diaspora, românii au stat, din nou, ore în şir la cozi
interminabile, pentru a vota şi au acuzat ministerul de Externe pentru proasta
organizare. Odată cu euroalegerile, românii au fost chemaţi şi la
referendumul pe teme de justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis. Peste 80% dintre cei care şi-au exprimat opţiunea la
consultarea populară au răspuns Da luptei anticorupţie.
Sfârşit de epocă în PSD
A doua zi, 27 mai, omul
forte al coaliţiei, şeful PSD Liviu Dragnea, a
fost încarcerat, după ce a fost condamnat de instanţa supremă la 3 ani şi 6
luni de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie. Pe când era
preşedintele al Consiliului Judeţean Teleorman (sud), el a dispus menţinerea
ilegală în funcţie a două angajate ale Direcţiei de Asistenţă Socială, în
condiţiile în care acestea au lucrat exclusiv la sediul organizaţiei locale
PSD. Anterior, Dragnea fusese condamnat la doi ani de închisoare
cu suspendare pentru fraudă electorală la referendumul din 2012 privind
demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu. După întemniţarea sa, premierul Viorica
Dăncilă a preluat preşedinţia PSD, iar social-democratul Marcel Ciolacu pe cea
a Camerei Deputaţilor.
Schimbare de guvern
Pentru
prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
monocolor naţional-liberal. Pe 4 noiembrie, Parlamentul a votat învestirea
echipei executive conduse de preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a
persistat mult timp, fiindcă nu s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de
voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor şi deputaţilor,
de care avea nevoie pentru a trece testul din Parlament. Au fost, până la urmă,
240 de sufragii favorabile, în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e
de doar circa 20 de procente. Guvernul Orban a preluat cârma de la Cabinetul
PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de toate
culorile politice. Ei calificaseră echipa Dăncilă drept cel mai nociv guvern
din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea acesteia vor adopta un
program de guvernare responsabil, orientat către dezvoltarea şi modernizarea
ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui român.
Românce pentru instituţiile europene
Portofoliul Transporturilor în noua Comisie Europeană, care şi-a
preluat prerogativele pe 1 decembrie, e ocupat de eurodeputata PNL-PPE Adina
Vălean. Printre priorităţile pe care şi le-a asumat aceasta, figurează un
transport ecologic şi echitabil. Profesoară de matematică, eurodeputată din 2007,
Adina Vălean (51 de ani) a fost vicepreşedinte al Legislativului comunitar, a
condus Comisia de mediu şi Comisia de industrie. În aprilie, un studiu
realizat de VoteWatch Europe a plasat-o pe Adina Vălean pe locul patru în
topul celor mai influenți europarlamentari din fosta legislatură. Ea e al
patrulea comisar european din România, după Leonard Orban la Multilingvism,
Dacian Cioloş la Agricultură şi Corina Creţu la Politici Regionale. O altă
româncă, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA, a obţinut şefia viitorului
Parchet European, creat pentru a combate, în principal, fraudele cu fonduri
comunitare.
Continuitate
la Preşedinţie
Preşedintele în exerciţiu, Klaus Iohannis, susţinut de PNL, şi-a
adjudecat detaşat finala alegerilor prezidenţiale, de pe 24 noiembrie. El a
obţinut în turul doi peste 66% din voturi, dublu faţă de contracandidata sa,
fostul premier Viorica Dancilă. La două zile după înfrângere, cea mai severă a
unui prezidenţiabil social-democrat, aceasta a şi demisionat de la şefia PSD. La
inaugurarea celui de al doilea mandat de cinci ani, preşedintele Iohannis a
promis că va rămâne un apărător ferm al respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, al valorilor supreme consacrate în Constituţie,
în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor
Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989, apărate cu jertfă de sânge în urmă
cu 30 de ani.
Sport
În iunie, România s-a calificat în semifinalele
Campionatului European de fotbal pentru tineret, organizat în Italia şi San
Marino, şi a obţinut, astfel, şi calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
Fotbaliştii români revin la Olimpiadă după 56 de ani. În cupele europene,
campiona României, CFR Cluj, s-a calificat în 16-imile Europa League, unde, în
februarie, o va întâlni pe FC Sevilla din Spania, cvintuplă câştigătoare a competiţiei. În tenis,
românca Simona Halep şi canadianca de origine română Bianca Andreescu termină
anul pe locurile 4, şi respectiv, 5, în clasamentul WTA.