Retrospectiva evenimentelor interne
Sumar: Ţara în vremea pandemiei; Guvern nou; Parlamentare: absenteism record; Locale: schimbare la Bucureşti; Bilanţ amestecat în sport
Bogdan Matei, 02.01.2021, 11:15
Ţara în vremea pandemiei
Peste 600 de mii de contaminări şi circa 15 mii de morţi – acestea sunt cele mai relevante cifre româneşti ale pandemiei de COVID-19. Spitale vechi, prost gestionate şi cu dotări precare, unde pacienţii mor în incendii, cum s-a întâmplat la Piatra-Neamţ, personal medical insuficient numeric sau insuficient pregătit, şcoală online fără destule tablete, fabrici cu producţia temporar sistată, sectorul HoReCa la limita supravieţuirii, teatre şi cinematografe închise, micii producători agricoli scoşi, temporar, în frig, în aer liber, din pieţele închise. Epidemia n-a iertat pe nimeni şi a afectat întreaga economie şi întreaga societate românescă. Instituită în mai, după două luni de stare de urgenţă, starea de alertă a fost prelungită, peste sărbătorile de iarnă, până în 2021. Pe final de an, autorităţile au lansat un plan naţional de redresare după criza sanitară, care va aduce României peste 30 de miliarde de euro din fonduri europene, precum şi o campanie de vaccinare în masă contra noului coronavirus, considerată singura ieşire din coşmarul pandemiei.
Guvern nou
Un cabinet de coaliţie, PNL-USR+-UDMR, a luat locul, în ultimele zile ale anului, guvernului liberal, monocolor şi minoritar, al lui Ludovic Orban. Noul prim-ministru, fostul şef liberal al Finanţelor, Florin Cîţu, e secondat liderii formaţiunilor partenere, Danr Barna şi, respectiv, Kelemen Hunor. PNL îşi păstrează nouă portofolii, între care Apărarea, pentru generalul în rezervă Nicolae Ciucă, şi Externele, pentru diplomatul de carieră Bogdan Aurescu. USR+ are şase ministere, între care Fondurile Europene şi Sănătatea, preluate de foştii activişti civici Cristian Ghinea şi Vlad Voiculescu, iar UDMR, cu trei, l-a adus la Tineret şi Sport pe Eduard Novak, preşedinte al Federaţiei Române de Ciclism.
Parlamentare: absenteism record
Cu liberalul Ludovic Orban la Camera Deputaţilor şi cu Anca Dragu de la USR+ la Senat, noua coaliţie şi-a impus oamenii şi la şefia Legislativului rezultat din alegerile de pe 6 decembrie. Atunci, singurul scor zdobitor – două treimi din electorat, record în peste trei decenii de democraţie postcomunistă – a fost cel al absenteismului. Teama de COVID, vremea mohorâtă şi, mai ales, neîncrederea în întreaga ofertă politică sunt tot atâtea explicaţii pentru boicotul masiv al scrutinului. Procentele insuficiente ale fiecăruia dintre cele cinci partide intrate în Legislativ au fost şi cauza lungilor tratative pentru un nou Executiv. După un an în opoziţie, PSD a devenit, din nou, potrivit unei reţete deja verificate, câştigatorul scrutinului, cu circa 30% din sufragii, dar e complet izolat în Parlament. Deşi susţinuţi în campanie de preşedintele Klaus Iohannis, liberalii au primit doar 25%. Alianţa USR-PLUS, cu 15, a făcut un scor mult mai bun decât la debutul parlamentar de acum patru ani, dar mult mai slab decât la euroscrutinul din mai 2019. UDMR şi-a păstrat cele cinci procente obişnuite, proporţionale cu ponderea comunităţii maghiare. A pătruns, în premieră, în Legislativ, cu aproape 10%, formaţiunea naţionalistă AUR, despre care se vorbeşte enorm, dar încă se ştiu prea puţine. N-au trecut pragul electoral de cinci procente şi dispar din Parlament aşa-numitele partide de lider, fondate de foste vedete ale scenei politice: PMP, al ex-preşedintelui Traian Băsescu, şi Pro România, al ex-premierului Victor Ponta, căruia i se alăturase un alt fost şef de guvern, fost şi şef la ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
Locale: schimbare la Bucureşti
Pe 27 septembrie, la alegerile locale, prezenţa la urne a fost, la nivel naţional, de 46%. Adică, remarcă sociolologii, cu doar două procente mai mică decât la precedentul scrutin pentru primării, consilii locale şi judeţene, când oamenii nu trebuiau să-şi înfrângă teama de virus. Cel mai scăzut apetit pentru vot l-au avut bucureştenii, doar 37%, mai mult, totuşi, decât acum patru ani. Noul edil e matematicianul şi activistul civic Nicuşor Dan, care o înlocuieşte pe social-democrata Gabriela Firea şi care a preluat un oraş sufocat de poluare, paralizat de traficul supraaglomerat, cu regia de termoficare falimentară şi cu o infrastructură încă deficitară. Cele şase sectoare ale Capitalei s-au împărţit, trei la trei, între candidaţii de stânga şi cei susţinuţi de PNL şi USR. Scoruri strânse între principalele forţe politice s-au înregistrat şi la şefiile consiiilor judeţene. Social-democraţii şi-a păstrat multe dintre fiefurile din sud şi est, iar liberalii pe cele din vest. USR şi-a adjudecat, în premieră, câteva reşedinţe de judeţ: Timişoara, Braşov şi Alba Iulia, Bacău.
Bilanţ amestecat în sport
În decembrie, România a cucerit la Campionatele Europene de gimnastică artistică feminină de la Mersin, din Turcia, cinci medalii la senioare: argint în competiţia pe echipe, aur prin Larisa Iordache la bârnă şi sol, argint tot cu Iordache la sărituri şi tot argint, la bârnă, prin Silviana Sfiringu. În schimb, naţionala feminină de handbal a României a încheiat pe locul 12 Campionatul European din decembrie, din Danemarca, cu o singură victorie şi cinci eşecuri din şase meciuri. E cea mai slabă clasare a româncelor la Europene, din 13 participări. La fotbal, Naţionala de seniori a ratat calificarea la turneul final continental, amânat, din cauza pandemiei, pentru anul viitor şi printre ale cărui gazde se numără şi Bucureştiul. La tineret, însă, România a obţinut, pentru a doua oră consecutiv, biletele la turneul final. La Euro Under 21 din primăvară, românii vor întâlni, în Grupa A, Germania, Olanda şi una dintre ţările gazdă, Ungaria. În 2019, în Italia, România a mers până în semifinale, ceea ce a echivalat şi cu calificarea la Olimpiada de la Tokyo.
