Retrospectiva evenimentelor interne ale anului 2014
Principalele evenimente ce au marcat România în ultimele 12 luni.
Florentin Căpitănescu, 03.12.2014, 12:28
România politică în varianta 2014
Politic, 2014 a fost, în genere, antrenant, în măsura în care politicienii români sunt pătrunşi de o agitaţie aparte în orice an electoral. În 2014 a ieşit din peisaj, după trei ani de viaţă, cea mai de succes alianţă politică din era post-comunistă, cum a fost descrisă de observatori USL (centru-stânga), formată din PSD-PNL-PC-UNPR şi care, cu scoruri fără asemănare în ultimii 25 de ani, şi-a strivit oponenţii la locale şi legislativele din 2012. După plecarea PNL, trecut în băncile opoziţiei, în garnitura guvernamentală a fost cooptată UDMR. Trei luni mai târziu, în mai, a venit primul test electoral al anului – euroscrutinul. Unul câştigat, previzibil, de trioul PSD-UNPR-PC, care şi-a adjudecat jumătate din cele 32 de mandate ce au revenit României în Parlamentul European. Au urmat, la distanţă şi cu scoruri cu mult sub ţintele fixate, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), principalele partide de opoziţie. Au mai trecut pragul electoral un independent, Mircea Diaconu, UDMR şi PMP (centru-dreapta), în această ordine. Pe fondul dezamăgirii provocate de rezultat, liderul PNL, Crin Antonescu, a luat câteva decizii de totul sau nimic, între care propria demisie şi începerea negocierilor pentru fuziunea cu PDL. Cea din urmă, o tentativă, ce finalmente s-a dovedit reuşită, de a învia alianţa DA (Dreptate şi Adevăr), în care ambele formaţiuni s-au regăsit la putere, la mijlocul anilor 2000. Au urmat şase luni de luptă politică la baionetă. Totul a culminat cu campania electorală, ce s-a suprapus lunii octombrie, pentru prezidenţiale. Scrutinul, desfăşurat în două tururi, pe 2 şi 16 noiembrie, a fost câştigat de candidatul PNL, Klaus Iohannis, cel care, surprinzător, l-a învins pe favoritul cert, premierul Victor Ponta. Erorile în lanţ ale autorităţilor în organizarea alegerilor în diaspora au ajuns motiv de indignare a opiniei publice şi subiect de anchetă penală pentru procurorii anti-corupţie. Au urmat, în decembrie, intrarea în pâine a unui nou cabinet Ponta, al patrulea, şi sfârşitul mandatului de şef al statului al lui Traian Basescu. După un controversat deceniu în fruntea ţării, Traian Băsescu a apreciat că România este mai sigură ca niciodată şi chiar un furnizor de securitate pentru alte state NATO. La rându-i, noul preşedinte, Klaus Iohannis, a enumerat printre priorităţile sale educaţia, sănătatea şi reconstrucţia instituţiilor politice.
Despre justiţie
În 2014, lupta împotriva corupţiei – boala ce macină administraţia românească – a ajuns la apogeul său în era post-comunistă. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), instituţia ce joacă rolul antidotului, a menţinut un ritm susţinut pe tot parcursul anului. Chiar în prima săptămână a anului, fostul premier din perioada 2000-2004, social-democratul Adrian Năstase, a fost condamnat, a doua oară, la patru ani de închisoare cu executare, într-un dosar in care a fost acuzat ca a pretins şi primit foloase necuvenite. A urmat condamnarea fostului ministru al Transporturilor, deputatul liberal Relu Fenechiu, la închisoare cu executare şi a ex-miniştrilor justiţiei, Tudor Chiuariu, şi telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, la detenţie cu suspendare. Opt influente personaje din fotbalul românesc – impresari, foşti conducatori de cluburi, finanţatori şi chiar un celebru fost internaţional, Gheorghe Popescu – au fost condamnate la închisoare, pentru înşelăciune, spălare de bani şi evaziune fiscală. Când încă era şef al statului, Traian Băsescu a fost pus într-o situaţie stânjenitoare de fratele său mai mic, Mircea, arestat fiindcă ar fi intervenit pentru ca un interlop notoriu să primească o sentinţă mai blândă. Şirul dosarelor a continuat cu sentinţa la 10 ani de închisoare, pentru spălare de bani, primită de Dan Voiculescu. Om de afaceri, lider de facto al unui partid aflat la guvernare, PC, şi colaborator dovedit al Securităţii – organul represiv al fostului regim -, Voiculescu a prejudiciat statul cu circa 60 de milioane de euro, într-o mega-afacere imobiliară ascunsă în spatele unei privatizări. A apărut, apoi, aşa-numitul caz Microsoft, poate cel mai mare dosar de corupţie din ultimii 25 de ani. Sunt cercetaţi, între alţii, nouă foşti miniştri şi oameni de afaceri, bănuiţi de implicare în semnarea unor contracte frauduloase cu licenţe IT, ce au avut ca beneficiar sistemul de educaţie. Într-un alt dosar greu, în care prejudiciul ar fi de 300 de milioane de euro, sunt verificate retrocedări ilegale de păduri. Printre suspecţi, politicieni cu influenţă şi magistraţi. În ultimul mare dosar al anului, şefa anti-mafiei, Alina Bica, a fost reţinută pentru abuz în serviciu. Ei i se impută că, în 2011, cand era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren aflat periferia capitalei.
Măsuri luate de Guvern şi legi adoptate în Parlament
Nu puţine au fost măsurile fiscale pe care Executivul de la Bucureşti le-a luat în 2014. Între acestea, scăderea cu cinci procente a contribuţiei la asigurările sociale pentru angajator, introducerea accizei suplimentare de şapte eurocenţi pe litru de carburant şi amnistia fiscală a unor pensionari, mame şi angajaţi la stat. De asemenea, Guvernul a decis taierea unor taxe şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. Tot în 2014, au fost prezentate Master Planul General de Transport şi Strategia Energetică Naţională şi a intrat in vigoare un nou pachet de sănatate. La rându-i, Parlamentul a adoptat, între altele, Legea Energiei electrice şi a gazelor naturale, care amână, până în 2021, liberalizarea preţului la gaze, o altă versiune a Legii Educaţiei şi un nou Cod Penal.
După 25 de ani
În 2014 s-au împlinit 25 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, moment crucial pentru istoria modernă a României. În memoria celor peste o mie de naivi frumoşi – cum au fost numiţi, în primele zile ale presei libere, victimele din decembrie ’89 – au fost organizate numeroase ceremonii. Evenimentele din acel decembrie au debutat pe 16, la Timişoara, marele oraş cosmopolit din vestul ţării. Răspândite rapid în toată ţara, protestele anti-comuniste au culminat cu executarea, pe 25, a cuplului Nicolae şi Elena Ceaşescu, după un proces pe care mulţi îl consideră sumar. În sfertul de veac ce a trecut de atunci, România şi-a redescoperit vocaţia occidentală, în special odată cu aderarea la NATO, în 2004, şi UE, în 2007. Totusi, cei 25 de ani nu au fost îndeajuns pentru finalizarea aşa-numitului dosar al Revoluţiei, ca o firească încercare de stabilire a vinovaţilor şi a adevărului istoric.
Un nou an bun pentru Simona Halep
Cel mai apreciat dintre sportivii români, jucătoarea de tenis Simona Halep, care în 2014 a ajuns până pe poziţia a doua în ierarhia mondială, a demonstrat că rezultatele obţinute în precedentul an nu au fost întâmplătoare. În 2014, Halep a câştigat turneele de la Doha şi Bucureşti, a disputat finala la Turneul Campioanelor, Roland Garros şi Madrid, iar la Wimbledon şi Indian Wells s-a oprit în semifinale. Ea a terminat sezonul pe locul trei, după americanca Serena Williams şi rusoaica Maria Sharapova.
