Retrospectiva evenimentelor interne 2022

Sumar: Război în Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt / Criză energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor / MCV ridicat, Schengen amânat / Dosarul COLECTIV: sentinţele / Popovici, noua stea a nataţiei mondiale

Ştefan Stoica, 31.12.2022, 11:30

Război în
Ucraina, criză de securitate la graniţele României, răspuns aliat prompt

După doi ani în
care a monopolizat jurnalele de actualităţi, noul coronavirus e surclasat, în
2022, de noul imperialism rusesc, marca Vladimir Putin, odată cu declanşarea de
către Moscova a războiului ilegal şi nejustificat împotriva fostului ei vasal din
perioada sovietică, Ucraina. Alături de partenerii din Uniunea Europeană şi de
aliaţii din NATO, România a condamnat în termenii cei mai fermi agresiunea rusă
şi şi-a coordonat acţiunile cu aceştia pentru a face faţă, împreună, celei mai
serioase ameninţări la adresa securităţii euroatlantice din ultimele decenii,
cum este descrisă în declaraţia adoptată la finalul ministerialei NATO desfăşurate,
în noiembrie, la Bucureşti. Rusia, se spune în declaraţie, poartă întreaga
responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului
internaţional şi a principiilor Cartei ONU, iar acţiunile ei inacceptabile,
şantajul energetic şi retorica nucleară necugetată subminează ordinea
internaţională bazată pe reguli. Orice atac împotriva Aliaţilor va primi un
răspuns unit şi hotărât, şi-au reînnoit angajamentul statele NATO. Acţiunile ce
au urmat invaziei ruseşti au urmărit consolidarea flancului estic, cel mai
expus, din care face parte şi România. Statele Unite au sporit numărul
militarilor trimişi pe teritoriul partenerului lor strategic. În jur de 5000 de
militari aliaţi se află, în prezent, în România, majoritatea din SUA, Franta, Belgia, Ţările de Jos, Italia şi
Canada. Un grup de luptă al NATO s-a constituit la câteva luni de la debutul
conflictului, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul
Forţei de Răspuns a NATO, iar Franţa a preluat rolul de naţiune-cadru.

Criză
energetică, inflaţie, măsuri în sprijinul oamenilor

România a participat,
din primul moment, la efortul internaţional de sprijin pentru Ucraina şi
pledează, în continuare, în favoarea menţinerii acestuia, pe toate palierele.
Autorităţile de la Bucureşti au primit elogii pentru modul în care s-au
comportat cu refugiaţii ucraineni şi pentru rolul jucat în acţiunile de
facilitare a tranzitului cerealelor din Ucraina către pieţele mondiale. Pe de
altă parte, autorităţile române au fost nevoite să gestioneze crize interne pe
care conflictul le-a generat sau amplificat. În ton şi în coordonare cu
partenerii europeni, Bucureştiul şi-a diversificat sursele de energie pentru a
scădea dependenţa de gazul rusesc. Executivul a adoptat, totodată, măsuri de compensare
şi plafonare a facturilor la gaze şi electricitate. Acestea riscau să devină
insuportabile pentru o populaţie ale cărei venituri au fost devorate de
inflaţia ce a urcat spre 17 procente şi periclitau existenţa a numeroase firme.
Bugetul pe anul viitor menţine
măsurile de plaforare a facturilor la energie, prevede ajutoare pentru
categoriile cele mai vulnerabile şi alocă sume pentru majorarea pensiilor şi a
salariului minim.

MCV ridicat, Schengen
amânat

Comisia Europeană
a propus, spre final de an, încheierea Mecanismului de Cooperare şi Verificare
pentru România, instituit la aderarea ţării, în 2007, pentru a monitoriza
reforma din sistemul judicar. A cântărit mult în această decizie adoptarea
legilor justiţiei, reparate, în bună măsură, după pagubele provocate
legislaţiei în domeniu de guvernarea social-democrată, în perioada 2017-2018. Acelaşi
executiv european a constatat că România îndeplineşte, ca şi Bulgaria,
condiţiile tehnice de aderare la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, şi a
recomandat statelor Uniunii să grăbească aderarea celor două. Parlamentul
European a votat, la rândul său, o rezoluţie cu mesaj similar. Sprijinul
instituţiilor comunitare şi al statelor membre, inclusiv al Ţărilor de Jos, în
trecut un opozant intransigent al acceptării României şi Bulgariei în Schengen,
s-a lovit, însă, de refuzul intempestiv şi obstinat la Austriei. N-au contat
faptul că România nu se află pe traseul fluxului migranţilor ilegali, confirmat
de datele oficiale ale Agenţiei Frontex, şi nici rapoartele Comisiei, care
atestă rezultatele pozitive ale României în protejarea frontierei externe a
Uniunii şi controlul migraţiei ilegale. Veto-ul Vienei în Consiliul Justiţie şi
Afaceri interne din decembrie a blocat accesul în Schengen, aşteptat de 11 ani.
Gestul a provocat răcirea relaţiilor diplomatice dintre Bucureşti şi Viena. Pe
fondul frustrării şi al indignării, voci inflamate, inclusiv ale unor
politicieni de prim plan, au chemat la boicotarea companiilor austriece. Din
poziţia de diriginte al politicii externe, preşedintele Klaus Iohannis a
îndemnat la calm şi a dezavuat orice astfel de boicot. La ultimul summit al UE
din 2022, el a lansat un apel la unitate şi solidaritate, reafirmând că România
îşi merită locul în Schengen.

Dosarul COLECTIV: sentinţele

După aproape 7
ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv, instanţa a stabilit
vinovăţiile şi pedepsele. Fostul primar al sectorului pe raza căruia se afla
clubul care a ars, curmând vieţile a zeci de tineri veniţi să se bucure de un
concert rock, a primit o condamnare de 4 ani pentru abuz în serviciu, redusă la
jumătate faţă de cea din primă instanţă. În cazul său, judecătorii au eliminat
forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu. Patronii clubului au primit
între 6 şi aproape 12 ani de închisoare, iar pompierii de la Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă care au verificat Clubul Colectiv fără a lua
măsurile legale în privinţa respectării normelor anti-incendiu, au fost
condamnaţi definitiv la câte 8 ani şi 8 luni de închisoare. Instanţa a dispus
ca o parte dintre condamnaţi să plătească despăgubiri de zeci de milioane de
euro către familiile victimelor şi supravieţuitori. Aceştia din urmă spun că
marele vinovat pentru vieţile pierdute este statul român, cu sistemele sale
publice incapabile să dezvolte anticorpi împotriva corupţiei, indolenţei şi
incompetenţei administrative.

Popovici, noua
stea a nataţiei mondiale

În sport a fost un an bun,
cu succese la canotaj, caiac-canoe, tenis de masă, atletism sau haltere.
România a propus, însă, în 2022, mult mai mult, un nume pentru istorie, David
Popovici. Liceanul bucureştean a triumfat la Mondialele şi Europenele de
juniori şi seniori în probele de 100 şi 200 de metri în bazin lung, iar la Roma
a stabilit un nou record mondial la 100 de metri liber. Presa sportivă vorbeşte
despre fenomenul Popovici, iar celebra Swimming World magazine l-a
desemnat înotătorul anului. În schimb, un fost număr unu mondial, românca Simona
Halep, a primit, în 2022, vestea suspendării provizorii după ce a fost depistată pozitiv la un control antidoping
efectuat la US Open. Dubla câştigătoare de mare şlem, considerată un model de
integritate sportivă, a început, potrivit propriilor spuse, cel mai dificil
meci al vieţii, unul pentru adevăr, în care se luptă să demonstreze că este
nevinovată.